Au fost înregistrate 89 voturi „pentru”, 16 „împotrivă” (preponderent USR) şi o abţinere.

În 2 august, Curtea Constituţională a României a decis să retrimită în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.

Liderul senatorilor PSD, Lucian Romaşcanu, a explicat că prin această lege „trebuie protejaţi banii din PNRR şi se creează un sistem de pensii corect în România”. El a transmis USR că trebuia să rezolve pensiile speciale „atunci când era la putere”.

Senatorul USR Ştefan Pălărie a apreciat că actuala formă a legii pensiilor speciale, „mult mai îngăduitoare decât permite CCR”, împarte România între „iobagi – românii obişnuiţi cu pensii calculate pe baza contributivităţii şi speciali – cu pensii mult mai mari”. Senatorul USR Irineu Darău şi-a exprimat nemulţumirea că Guvernul nu oferit un impact bugetar al legii şi că unele măsuri incluse în legea pensiilor speciale intră în vigoare peste 5 ani.

Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a subliniat că principiul contributivităţii trebuie să stea la baza oricărei pensii şi că această lege a trebuit să întrunească mai multe principii.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a explicat că CCR nu permite tăierea bruscă a pensiilor, aşa cum a cerut USR, motiv pentru care i-a acuzat pe senatorii USR de „demagogie şi ipocrizie”. El a subliniat că PNL va continua să susţină ca pensiile să fie calculate pe principiul contributivităţii.

Liderul senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a apreciat că legea, în forma rezultată după reexaminare, „e mai bună decât până în prezent” şi a subliniat că senatorii AUR au acordat un „vot politic şi de încurajare”.

Senatorul Diana Iovanovici-Şoşoacă a susţinut că actul normativ reexaminat reprezintă „o ilegalitate şi o discriminare”.

*****

Plenul şi-a însuşit amendamente adoptate de comisiile de resort şi le-a respins pe cele ale USR, în plen, după prezentarea acestora în plen.

Un amendament adoptat în Senat stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate. În varianta adoptată de Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.

Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Senatul a mai decis ca începând cu 1 ianuarie 2024 magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.

De asemenea, în noua formă a textului de lege, pensiile de servicu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.

Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Comisiile au agreat ca persoanele care intră sub incidenţa anumitor legi şi îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor.

“Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, Statutului funcţionarului public parlamentar, Legii 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi şi Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile menţionate în vigoare, anterior modificărilor şi completărilor aduse acestora prin prezenta lege, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective”, prevede un alt amendament.

Proiectul va fi reexaminat şi de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Sursa: AGERPRES