Potrivit unui comunicat de presă transmis de MAE, este vorba despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de raft.

Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice făcute publice după declasificarea celor de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de cotitură pentru România: primele alegeri libere, mineriadele din iunie 1990, vizita istorică a Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei, prăbușirea URSS și formarea CSI, menționează sursa citată.

Printre titlurile de dosare, păstrând ortografia originală a vremii, se numără: ‘Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989’; ‘Reunificarea Germaniei (1990)’; ‘Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai’; ‘Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS’.

‘Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare și în aerul închis al lipsei de informații pot crește conspirațiile și neîncrederea. Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul. Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 – cum am ieșit din alianțele cu URSS, cum ne-am poziționat în prima mare criză post-Război Rece – aparțin istoriei și cercetătorilor, societății, și nu sertarelor din subsol. Deschidem, efectiv, arhiva diplomatică a tranziției care va aduce valoare adăugată la înțelegerea acestei perioade de istorie recentă. Documentele vizate nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu însă din păcate au fost păstrate până acum departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an, și vom continua acest proces, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare. O democrație matură nu se teme de propria istorie ci o publică spre consultare cetățenilor și o studiază’, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, citată în comunicat.

Sunt exceptate de la declasificare materialele de cifru și instrucțiunile privind cifrul de stat, precum și documentele privind sediile și paza misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, care vor fi evaluate separat, potrivit legislației privind protecția informațiilor clasificate.

Demersul continuă efortul de transparentizare instituțională prin care s-au declasificat documentele MAE elaborate până în decembrie 1989. Proiectul este disponibil în transparență pe pagina MAE, www.mae.ro, la secțiunea Transparență decizională (https://www.mae.ro/node/2011), mai precizează comunicatul .

Sursa: AGERPRES