Grupurile de pelerini au început să se îndrepte încă de la primele ore ale dimineţii spre locul procesiunii, şi anume altarul în aer liber amenajat în şaua dintre dealul Şumuleul Mare şi Şumuleul Mic.

La fel ca în fiecare an, mulţi credincioşi nu folosesc ruta obişnuită pentru a ajunge la altarul în aer liber, ci urcă spre locul slujbei pe un deal abrupt, denumit şi “Drumul Crucii”, care porneşte la câteva sute de metri de Catedrala franciscană şi pe care se află 14 cruci ce simbolizează locurile unde Isus s-a oprit pe Golgota.

La pelerinajul de la Şumuleu Ciuc vin catolici din întreaga lume, în majoritate de limbă maghiară, organizatorii precizând că şi-au anunţat prezenţa persoane inclusiv din Australia sau SUA, dar şi din întreaga Europă, cu precădere din Ungaria.

Pelerinajul este şi un prilej ca familiile să se reunească, mulţi dintre cei plecaţi în străinătate venind acasă.

Şi în acest an, peste două mii de persoane din Ungaria au venit la Miercurea-Ciuc cu trenuri de pelerinaj, în unele localităţi din România fiind întâmpinate de reprezentanţi ai comunităţii maghiare.

De asemenea, mulţi pelerini vin pe jos, unii de la sute de kilometri distanţă, iar alţii au ajuns călare, pelerinajul ecvestru devenind, în ultimii ani, o tradiţie. Atât pelerinii care vin călare, cât şi cei care parcurg distanţa pe jos aduc cu ei panglici pe care sunt scrise rugăciunile celor care, din diferite motive, nu au putut participa la procesiune.

Printre pelerini se va afla şi preşedinta Ungariei, Novak Katalin, care este aşteptată să parcurgă traseul către locul procesiunii alături de cordonul oficial, format din preoţi şi pelerini.

La eveniment este aşteptat şi fostul preşedinte al Ungariei, Ader Janos, acesta participând în fiecare an la pelerinajul de la Şumuleu Ciuc.

Potrivit regulilor instituite de Ordinul Franciscanilor, niciun om politic nu va rosti discursuri, pentru a se evita, în acest fel, ca evenimentul să capete alte conotaţii.

La fel ca în fiecare an, Primăria Miercurea-Ciuc a impus restricţii de circulaţie pe mai multe străzi din oraş şi a indicat locurile de parcare a autovehiculelor, iar de vineri seara traficul rutier pe străzile aflate în apropierea locului de desfăşurare a procesiunii a fost interzis, cu excepţia autospecialelor de intervenţie.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a afirmat, în urmă cu câteva zile, că se aşteaptă ca la pelerinaj să participe peste 300.000 de persoane şi i-a îndemnat pe pelerini să aibă grijă unii de alţii.

Un important dispozitiv de ordine publică asigură măsurile de siguranţă la pelerinaj, la faţa locului fiind amenajate corturi de prim ajutor pentru cei care ar putea avea probleme medicale.

De asemenea, în zonă sunt prezenţi şi salvamontiştii, dar şi voluntari ai Crucii Roşii, pentru a veni în ajutorul celor care ar avea nevoie de ajutor.

Marele eveniment a început vineri seara, la ora 18,00, când a fost oficiată o liturghie de deschidere a pelerinajului în biserica franciscană, toată noaptea pelerinii având posibilitatea să vină să se roage în lăcaşul de cult.

Alaiul festiv, având în frunte Laborumul, steagul sfânt al Şumuleului, va porni la ora 10,30 din faţa Bazilicii franciscane şi va parcurge traseul obişnuit până la altarul în aer liber, aflat pe şaua Şumuleul Mare şi Şumuleu Mic, acolo de unde va fi oficiată liturghia festivă de Rusalii.

Slujba va începe la ora 12,30 şi va fi oficiată de monseniorul dr. Gergely Kovács, arhiepiscop al arhidiecezei romano-catolice de Alba Iulia, iar predica va fi rostită de părintele Urban Eric, provincialul franciscanilor din Ardeal, a anunţat rectorul bisericii franciscane din Şumuleu Ciuc, părintele Timár Sándor Asztrik.

Motto-ul din acest an al pelerinajului a fost ales dintr-o rugăciune a Sfântului Francisc de Assisi, în contextul în care se împlinesc 800 ani de la înfiinţarea Ordinului Franciscan şi este: “Te salut, Stăpână, Sfânta Regină, Sfântă Maică a lui Dumnezeu, Marie, care eşti Fecioară devenită Biserică”.

Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc are o istorie de peste 450 de ani, în centrul său fiind statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria, aflată în biserica franciscană.

Legenda spune că, în anul 1567, principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, ar fi încercat să le impună unitarianismul credincioşilor romano-catolici din scaunele secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Caşin şi oamenii susţin că doar cu ajutorul statuii făcătoare de minuni au reuşit să se opună şi să îşi păstreze credinţa strămoşească. De atunci, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, catolicii din întreaga lume, majoritatea de limbă maghiară, vin în pelerinaj la Biserica Sfintei Fecioare Maria din Şumuleu Ciuc, care adăposteşte statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc a fost vizitat, pe 1 iunie 2019, de Papa Francisc, în timpul vizitei sale apostolice în România. Suveranul Pontif a oficiat atunci o slujbă închinată Fecioarei Maria şi a oferit un trandafir de aur Sanctuarului marian, aşa cum face când merge în locurile de pelerinaj dedicate Maicii Domnului.

Cu acel prilej, statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria a fost scoasă din biserica franciscană, pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, şi a fost dusă la altarul în aer liber unde Papa Francisc a oficiat Sfânta Liturghie şi unde se oficiază slujbele cu ocazia Rusaliilor Catolice.

Sursa: AGERPRES