Instituția a publicat joi o serie de recomandări atât pentru consumatorii casnici cât și pentru cei industriali.

Astfel, consumatorii casnici sunt încurajați să reducă utilizarea simultană a echipamentelor cu un consum ridicat de energie electrică în intervalul 19:00-23:00 și să reprogrameze aceste activități în intervalul 11:00-17:00, când producția de energie din surse fotovoltaice este mai ridicată.

‘Pot fi reprogramate: utilizarea mașinii de spălat rufe și a mașinii de spălat vase; folosirea uscătorului de rufe; încărcarea autovehiculelor electrice; utilizarea boilerelor electrice și a altor echipamente cu un consum ridicat; folosirea simultană a mai multor aparate electrocasnice. De asemenea, este recomandată oprirea luminilor și a echipamentelor care nu sunt utilizate. Ministerul Energiei nu solicită populației să oprească aparatele necesare pentru protejarea sănătății, pentru menținerea unei temperaturi suportabile în locuințe sau pentru funcționarea echipamentelor medicale. Orice măsură trebuie aplicată fără afectarea sănătății și a siguranței persoanelor’, subliniază sursa citată.

Pentru marii consumatori, respectiv aceia cu un consum anual de peste 50.000 MWh, Ministerul Energiei susține că măsurile pot include reprogramarea unor procese flexibile, utilizarea capacităților proprii de producție sau de stocare și evitarea pornirii unor echipamente cu putere mare în orele de vârf.

‘Companiile sunt rugate să transmită Ministerului Energiei, la adresa mail consumatori@energie.gov.ro, respectiv office@transelectrica.ro, precum și furnizorului de energie electrică cu care au încheiat contractul de furnizare: măsurile care pot fi aplicate; perioada și intervalul orar de aplicare; reducerea estimată a consumului, exprimată în MW sau MWh; numele, funcția și datele de contact ale persoanei desemnate pentru coordonare’, se mai arată în comunicat.

Instituția susține că reducerea consumului nu trebuie să afecteze securitatea instalațiilor, protecția angajaților, continuitatea proceselor critice sau obligațiile privind protecția mediului.

Pentru consumatorii noncasnici cu un consum anual sub 50.000 MWh, pot fi avute în vedere măsuri precum reducerea iluminatului neesențial, oprirea echipamentelor neutilizate, evitarea încărcării autovehiculelor electrice în orele de vârf și reprogramarea activităților cu un consum ridicat.

Pentru ajustarea prognozelor de consum și a proceselor de achiziție și echilibrare, măsurile avute în vedere vor fi comunicate furnizorului de energie electrică.

Instituțiile publice sunt solicitate să reducă, acolo unde specificul activității permite, consumul de energie electrică în intervalul 19:00-23:00 iar măsurile pot viza oprirea iluminatului arhitectural și decorativ; reducerea iluminatului în spațiile neutilizate; oprirea echipamentelor care nu sunt necesare după încheierea programului; limitarea climatizării în spațiile neocupate; reprogramarea activităților administrative cu un consum ridicat.

‘Aceste recomandări nu vizează spitalele, serviciile de urgență, unitățile de intervenție, sistemele de alimentare cu apă, infrastructura critică sau alte servicii publice esențiale. Nicio măsură nu trebuie să afecteze sănătatea, siguranța cetățenilor sau continuitatea serviciilor indispensabile’, susține ministerul de resort.

Prosumatorii care dispun de baterii sunt încurajați să își încarce sistemele de stocare în intervalul 11:00-17:00, în special din producția proprie, și să utilizeze energia stocată în intervalul 19:00-23:00.

‘În acest mod, prosumatorii își pot reduce consumul din rețea exact în perioada în care Sistemul Energetic Național este cel mai solicitat. Se recomandă evitarea încărcării bateriilor din rețea în orele de vârf. Fiecare reducere contează. Mutarea consumului flexibil din intervalul de seară către orele de prânz poate avea un efect important atunci când este aplicată simultan de un număr mare de consumatori. Fiecare megawatt economisit în orele de vârf reduce necesarul de import, sprijină echilibrarea Sistemului Energetic Național și contribuie la protejarea alimentării populației, a serviciilor esențiale și a activității economice’, se mai menționează în documentul publicat de Ministerul Energiei.

Instituția precizează, de asemenea, că recomandările sunt voluntare, temporare și preventive iar scopul lor este traversarea acestei perioade fără întreruperi și evitarea unor măsuri mai restrictive.

În paralel, capacitățile disponibile de producție pe gaze naturale și cărbune sunt mobilizate la un nivel cât mai ridicat, producția hidro este programată cu prioritate în orele de seară, sunt accelerate procedurile de autorizare și punere în funcțiune a unor noi capacități de producție și stocare, sunt utilizate capacitățile de import disponibile și mecanismele de sprijin regional.

‘România traversează o situație energetică de criză, generată în principal de seceta severă și de reducerea accentuată a debitului Dunării, care a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii aproximativ 40 de ani. Conform prognozelor hidrologice, această situație este estimată să se mențină și în perioada următoare, fără perspective de ameliorare pe termen scurt’, reamintește sursa citată.

La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la aproximativ 1.400 mc/s, valoare similară minimului istoric înregistrat în anul 1985 și mult sub media multianuală a lunii august, de aproximativ 3.900 m³/s.

Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în data de 28 iulie 2026. Decizia a fost luată preventiv, cu respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară, fără impact asupra populației, personalului centralei sau mediului.

‘Eforturile autorităților sunt concentrate asupra menținerii în funcțiune, în condiții de siguranță, a Unității 2 de la Cernavodă. La bifurcația Bala-Dunărea Veche sunt derulate intervenții tehnice pentru redistribuirea temporară a debitelor și menținerea nivelului necesar în bazinul de aducțiune al centralei’, susține Ministerul Energiei.

Sursa: AGERPRES