Liderii NATO reuniţi la Bruxelles au decis să trimită noi trupe în flancul estic şi să înfiinţeze patru grupuri de luptă în România, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria.

Vasile Dîncu spune ce mesaj transmite Alianţa cu această măsură:

„Cu această măsură, Alianţa transmite un mesaj care era aşteptat de către toată lumea, de către întreg flancul estic, acela de a consolida prezenţa NATO în această zonă, transmite un sentiment de siguranţă şi un lucru care este esenţial şi care s-a văzut şi săptămâna trecută, atunci când s-a aprobat Busola Strategică, documentul european strategic fundamental, acela că NATO şi UE sunt împreună şi că reprezintă un corp solid al sistemului de apărare în Europa şi în lume. Este o garanţie, până la urmă, de securitate, nu numai pentru noi, pentru această zonă, este o garanţie de securitate pentru Europa şi o garanţie că lumea se schimbă, că intrăm într-o altă fază a istoriei, aş putea să spun”.

Ministrul Apărării precizează că viitorul grup de luptă NATO din România „presupune în jur de 1.000 de soldaţi. A fost anunţată naţiunea-cadru, care este Franţa, care şi-a întărit nu numai prezenţa în România şi relaţiile cu România, existente de dinainte, dar relaţia dintre cele două ministere ale Apărării este una privilegiată în acest moment, alături de relaţiile cu Ministerul Apărării din Germania şi din alte state, Italia, care participă la aceste forţe. Franţa va fi naţiune-cadru, în jur de 1.000 de militari. Nu s-a stabilit încă exact profilul militarilor, cum va arăta această configuraţie. Sunt mai multe ţări care cu siguranţă vor aduce în această forţă multinaţională soldaţi şi tehnică. S-a anunţat deja, după câte ştiu eu, în primele discuţii, Portugalia, premierul a discutat la şedinţa de Guvern comună de la Varşovia cu Polonia, care va completa de asemenea forţele multinaţionale din România. Este vorba de hotărâri operative care se vor lua în viitor”.

Întrebat câţi soldaţi NATO vor fi în total în România, după înfiinţarea grupului de luptă, cu tot cu militarii deja prezenţi. Dîncu a răspuns:

„Vom avea peste 3.000 de militari din forţe multinaţionale pe teritoriul României, în această fază. Evident că nu sunt situaţii definitive. În funcţie de evoluţia situaţiei, întărirea flancului estic poate să conţină şi alte aspect de tip cantitativ”.

România a decis să crească bugetul Apărării de la 2% la 2,5%

Ministrul explică felul în care vor fi cheltuite fondurile suplimentare:

„Una din regulile NATO atunci când s-a stabilit un buget de minim 2% din PIB, n-au aplicat toate ţările, dar încet-încet, toate ţările vin la acest procent, exista şi un procent pentru inovaţie şi cercetare, 2% din aceste fonduri şi 20% pentru înzestrare. Noi am avut anul trecut, din bugetul de 2% din PIB, am avut 26% pentru înzestrare. În viitor, va creşte şi PIB-ul, dar pe lângă cheltuielile privind pregătirea forţei umane, prin pregătirea resursei umane, cred că vom creşte mult peste 30% procentul pentru înzestrare, pentru că înzestrarea devine o urgenţă pentru toate ţările, mai ales că sigur că şi în zona înzestrării se discută existenţa unor planificări, a unei înzestrări comune, tot complementare, care să ţină cont de flancul estic, care să ţină cont de asemenea de nevoile comune. Am trecut la apărare colectivă şi asta înseamnă că nu mai suntem singuri, dar şi putem mai uşor să ne dotăm în zona înzestrării, cu armament de ultimă generaţie”.

SURSA: MEDIAFAX