„Îmi exprim încrederea că profesorii, învăţătorii şi educatorii vor continua să pună în prim plan interesul copiilor, chiar dacă apreciem revendicările ca fiind pe deplin justificate”, scrie în mesajul ministrului Educaţiei.
Sorin Cîmpeanu mai spune că în acest an au fost acordate creşteri salariale.
„Să nu uităm, însă, faptul că, în pofida constrângerilor impuse de obligaţia respectării deficitului bugetar asumat ca ţară, în anul 2022 au fost alocate creşteri salariale de 4% în educaţie, ajungându-se la un total de 20% din creşterile salariale (în valoare de 32%) prevăzute de Legea 153/2017. În consecinţă, rămâne restantă obligaţia de creştere a salariilor în învăţământ cu 12%”, a explicat Cîmpeanu.
Potrivit ministrului, în valoare absolută, bugetul Ministerului Educaţiei destinat cheltuielilor de personal a crescut cu peste 1,1 miliarde lei, în raport cu execuţia pe anul 2021: de la 20,4 miliarde lei la 21,5 miliarde lei. După o stagnare la pragul de 6.111 lei/elev în anii 2020 şi 2021, costul standard/elev destinat cheltuielilor salariale a crescut în anul 2022 la 6.386 lei/elev (+4,5%). De asemenea, costul standard/elev destinat cheltuielilor materiale a crescut în anul 2022, în medie, cu 13,17%, creşterea fiind mai accentuată in mediul rural, a mai arătat ministrul Educaţiei.
Restanţele ar putea fi acoperite la rectificarea bugetară, a promis ministrul Educaţiei.
„Sunt convins că la momentul rectificării bugetare, în condiţiile creşterii încasărilor la bugetul de stat, se vor identifica soluţii de acoperire a obligaţiilor asumate”, a precizat Sorin Cîmpeanu.
Pe 21 ianuarie, la ora 11.00, consultările vor continua printr-o întâlnire a sindicaliştilor cu prim-ministrului Nicolae Ciucă.
Salariaţii din învăţământ au organizat miercuri, între orele 11.00 şi 13.00, o grevă de avertisment. Este vorba despre membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ şi ai Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”. Aceştia sunt nemulţumiţi de refuzul guvernanţilor de a adopta măsuri în ceea ce priveşte veniturile cadrelor didactice, condiţiile de muncă şi finanţarea sistemului de educaţie.
SURSA: MEDIAFAX
Trimite articolul
X
bubu 
ALEXANDRU says: Banii ar putea proveni și din tăierea veniturilor necuuvenite/ nesimțite și TRECEREA URGENTĂ LA FINANȚAREA ÎN RAPORT CU PERFORMANȚA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT.
Tanartitular fără post says: Profesorii de de 65++ “stau” la propriu, la catedra, ocupând posturile de titulari, pe viață, fără perfecționări, fără metode moderne, la diferența de varsta de peste jumătate de de secol de elevi, și asta pe salarii ca maxime. Tinerii au cu titularizare luată, nu au posturi, deși ar fi salarizați cu 1/3 din salariul unui septuagenar, care STA fiindcă la ISJ i se permite
-
Maria says:
Bine ai venit în mafia sistemului! Mai bine îți dau postul meu, eu am 58 de ani și VREAU să mă pensionez,nu am dreptul, potrivit legii… și, nu generaliza, să știi că mulți profi vor pensionarea și facem cursuri fel de fel, mâncăm pe pâine metode moderne de predare și utilizarea calculatorului, problema e că nu se vrea o schimbare reală în învățământ!
Maria says: In fiecare zi are de transmis acest lunatic o altă inepție! Numai deraieri! Cine dracu l-a ales pe ăsta? De ce țin pe post și nu pensionează profii de 65+? Dacă Abramburica vrea să moară în poziție, la 70 de ani predând la catedră, alți profi ar ieși și mâine la pensie, să lase tinerii să predea! Înainte se ieșea la 55 de ani dnele profesoare și la 60 de ani profesorii!
