Conform șeful statului, nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente.

În acest caz, pot fi încălcate norme europene, a menționat el.

Directiva Habitate impune o verificare a faptului că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a trece la eliminarea urșilor, iar obligația respectării acestei condiții nu apare explicit în legea criticată, prin care, de altfel, pare că se transformă parțial o derogare specială într-un mecanism normativ, de natură a contraveni principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie excepții temporare, justificate punctual, a explicat Nicușor Dan.

Încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situația de față, poate face obiectul controlului de constituționalitate, potrivit art. 148 din Constituție, ce reglementează integrarea României în Uniunea Europeană, a amintit el.

Președintele a subliniat, totodată, că prin stabilirea în concret a unor niveluri de prevenție și intervenție, repartizarea pe numărul exact de 528 de fonduri cinegetice, legea criticată își pierde caracterul general, abstract și de principiu al unui act normativ de prim rang, substituindu-se unei operațiuni tehnico-administrative care ar fi trebui adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ.

În opinia sa, prin legea criticată, Parlamentul ajunge să exercite o funcție administrativă – acordarea unei derogări specifice, cu efecte concrete, pe baza unor date factuale – care prin natura ei aparține Executivului și este supusă unui regim procedural și de control judiciar distinct.

Șeful statului mai atrage atenția că pentru interdicția recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani nu se prevede o sancțiune.

‘O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală. Fără calificarea încălcării interdicției ca faptă contravențională sau penală și stabilirea unei sancțiuni, norma este lipsită de forță coercitivă, încălcând cerința calității legii, care presupune, printre altele, ca destinatarii să poată prevedea consecințele nerespectării ei’, a transmis Nicușor Dan.

Conform acestuia, aprobarea a 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național fără un sistem de monitorizare digital/în timp real, de tipul unei baze de date accesibile gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților simultan, face ca respectarea plafonului stabilit să fie imposibilă.

‘În absența unui mecanism care să blocheze automat extragerea de urși odată ce numărul aferent unui fond de vânătoare a fost atins, se permite, implicit, depășirea acestui număr. Faptul că nu există nicio sancțiune pentru depășirea acestuia, demonstrează faptul că legiuitorul nu a urmărit protecția reală a speciei (cerută de dreptul UE), ci a creat un cadru permisiv, lipsit de rigoare juridică’, se mai arată în sesizare.

***

Legea supusă controlului de constituționalitate modifică și completează OUG nr. 81/2021, în sensul aprobării pentru anul 2026 a unui număr de 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național și un număr de 110 exemplare de urs brun nivel de intervenție la nivel național, în vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs.

Față de anul 2024, crește numărul aprobat al exemplarelor de urs care reprezintă nivel de prevenție la nivel național, de la 426 de exemplare la 859, și al exemplarelor de urs care reprezintă nivel de intervenție la nivel național de la 55 la 110.

Totodată, legea stabilește că recoltarea exemplarelor de urs brun reprezentând cota de prevenție este interzisă pe teritoriile în care vânătoarea este interzisă conform prevederilor Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

De asemenea, legea criticată prevede că blana și craniul exemplarului extras încadrat în nivelul de intervenție, preparate de către gestionar, rămân în gestiunea acestuia, în cazul extragerii de către gestionar, sau se predau Gărzii forestiere în cazul în care extragerea a fost realizată de către personalul desemnat al acesteia și rămân în proprietatea privată a statului, iar blana și craniul exemplarului încadrat în nivelul de prevenție – extras cu nerespectarea prevederilor legale – se predau structurii teritoriale de specialitate a Gărzii forestiere în a cărei rază de activitate se încadrează locul unde s-a desfășurat acțiunea de recoltare și devin proprietatea privată a statului, fiind gestionate sau valorificate în condițiile legii.

Sursa: AGERPRES