“Eu am în acest moment planul legat de cum putem să primim toţi banii nerambursabili din PNRR, acesta este obiectivul meu principal, în valoare de 13,57 miliarde de euro. Asta este suma totală de bani pe care o avem nerambursabilă din PNRR. Am luat până acum, din cererile de plată 1, 2 şi 3, nu pun prefinanţarea, prefinanţarea a fost când ai semnat contractul, deci am luat 5,229 miliarde de euro din cererile 1, 2 şi 3 parţial. Vorbesc de granturi, pe asta mă concentrez. În 5 ani de zile, până am venit eu şi Guvernul acesta, s-au încasat 5,2 miliarde de euro. În ultimele 10 luni, din ce-am făcut eu şi Guvernul Bolojan, urmează să încasăm 2,966 miliarde, deci 3 miliarde de euro. Dacă vă faceţi calculul, practic, două treimi faţă de toţi banii care au fost traşi în 5 ani, noi am pregătit şi aprobat în aceste 10 luni de zile. Cu această sumă, România ajunge undeva la 66,5% absorbţie pe granturi din suma aceasta de fonduri nerambursabile pe PNRR, ceea ce nu ne mai plasează în coada clasamentului. Nu mai suntem în coada clasamentului pe PNRR, după ce avem această aprobare pe cererea de plată 4 şi suma pe care am recuperat-o din cererea de plată 3. Mai avem încă o treime de tras. În sumă brută sunt 4,9 miliarde euro, în sumă corectată, dacă este să scoatem prefinanţarea, scoatem 13% de acolo, rămân 4,2 miliarde de tras efectiv”, a explicat ministrul la Digi 24.

El a subliniat că există proiecte, care sunt terminate sau fezabil să fie terminate până la 31 august, pe care se poate baza, altfel ar fi existat riscuri în ceea ce priveşte atragerea banilor.

“Se pune întrebarea: am proiecte de investiţii care sunt terminate sau fezabil să fie terminate până în 31 august de o valoare mai mare de 4,8 sumă brută, ca să nu ne încurcăm, de 5 miliarde de euro? Şi răspunsul este da. Ce vreau să spun este că, dacă n-aş fi avut aceste proiecte de 5 miliarde, să ştiu că mă pot baza pe ele, v-aş fi spus: avem un risc major să ceva. Trebuie două condiţii să pot să trag banii. Unu: să-mi termin investiţiile şi să-mi scot documentele şi să le dau la timp, până la 31 august. Cealaltă condiţie este să fac reformele care sunt în oglindă şi care, până la urmă, sunt acele condiţii pe care le-am discutat şi angajamentele pe care le-am discutat cu Comisia Europeană ca să ne dea banii de investiţii”, a precizat Pîslaru.

Acesta a semnalat însă că, la partea de reforme, lucrurile sunt mai complicate, pentru că există un stoc de reforme care ar putea să aducă o penalizate de peste 11 miliarde euro dacă nu se face nimic din ele, dar că există un plan să poată fi adoptate până la finele lunii august.

“Am un stoc total de reforme care ar putea să mă coste o penalitate de 11 miliarde şi mai bine, care, până la urmă, ar putea să-mi anuleze nu doar partea de grant, ci şi partea de împrumut, dacă nu fac nimic din ele. Dar planul nostru, în acest moment, este ca pe aceste reforme esenţiale, pe care le-am anunţat în Guvern şi am pregătit planul pentru ele înainte să apară criza guvernamentală, avem un plan cum să le putem adopta până la 31 august”, a spus ministrul.

Astfel, referitor la Legea salarizării, el a reiterat că a cerut de la Finanţe date despre buget şi se lucrează “sub egida” Preşedinţiei la un acord politic, pentru ca, înainte să fie scos acest proiect în consultări şi ulterior în Parlament, să existe un acord minimal pe nişte lucruri.

“Unu: nimeni nu pretinde că putem să ne permitem un buget mai mare. Dacă plecăm de la asumpţia asta că există bani care nu există, atunci înseamnă că da, s-ar putea să nu putem adopta proiectul. Al doilea lucru este: avem nişte principii de grile, coeficienţi, grade, pe care chiar PSD le-a pregătit cu Banca Mondială. Aşteptarea mea este ca acum să nu zică că nu sunt de acord cu lucrurile pe care le-au pregătit chiar domniile lor şi care sunt bune, sunt făcute după bunele practici de salarizare la nivel european şi al OECD. Deci există nişte principii pe care, dacă le adoptăm, există şanse foarte bune să treacă legea salarizării. (…) Proiectul este pregătit în mai mare măsură de PSD”, a punctat Dragoş Pîslaru.

O altă reformă, a adăugat el, vizează Legea apelor, cea care ar trebui să asigure resursele pentru baraje şi proiecte de infrastructură prin colectarea directă de bani de la toţi cei care gestionează apa din ţară şi care are, la rândul său, o miză politică, pentru că ministrul de la USR a născut deja o dezbatere în spaţiul public pe această temă.

“Dar cred că şi aici să lucrăm frumos pe scenariul care este cel mai mic indicat de Banca Mondială şi să existe un acord ca să putem salva peste 700 de milioane de euro este ceva absolut fezabil”, a mai afirmat ministrul interimar.

O a treia reformă importantă este cea privind Codul urbanismului, care stă în Parlament “de foarte, foarte multă vreme”.

“Sunt acolo în principal lucrurile care ţin de cine trebuie să aprobe partea legată de acte de urbanism între Primăria generală şi primăriile de sector. Probabil că a venit momentul să tranşăm şi lucrul ăsta, dacă vrem să pierdem sau nu un miliard de euro”, a menţionat Pîslaru.

Sursa: AGERRPES