„Suntem într-un moment total nefast în care se vede adevărata față a PSD. După 5 ani de amânări de reforme, de întârzieri de investiții, înțelegând miza, practic, a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în ciuda aparenței că ar susține consensual proiectele din PNRR, observăm un sabotaj sistematic al acestor proiecte. Acest sabotaj a fost făcut prin: suspendarea hotărârilor de guvern care aveau jaloane PNRR în spate, Curtea de Apel, prin opunerea față de Legea salarizării, prin detonarea Legii privind integritatea cu niște amendamente cu țintă. Iată, astăzi avem două noi acte normative. La Biodiversitate (proiectul privind Strategia Biodiversității – n.r.) ne așteptăm acum să vină o serie de amendamente nediscutate de nimeni cu nicio fundamentare care să torpileze și această strategie și acest jalon”, a declarat Dragoș Pîslaru, miercuri, la Parlament.
Referindu-se la proiectul de lege privind decarbonizarea, ministrul interimar a afirmat că modificările adoptate de Camera Deputaților nu produc efectele invocate de cei care le susțin.
„Și iată, pe decarbonizare votul final care arată, de fapt, că s-a votat ceva care nu are niciun efect și nu oprește nimic. Ideea că să nu mai închidem centrale până nu punem altceva în loc ar fi presupus ca Parlamentul își asumă că vrea să oprească ce era în lucru. Și nu există, nu exista nicio intenție a Guvernului de a închide acestea centrale. Din contră, Guvernul, prin vocea prim-ministrului Ilie Bolojan, prin vocea mea, prin vocea colegilor de la Ministerul Energiei anunțaseră Comisia Europeană, pregătiseră un studiu care vine de pe vremea domnului Burduja, atunci a fost inițiat acel studiu de adecvanță de care PSD știe foarte bine. Și practic, astăzi, s-a adoptat un amendament care face doar să strice legea din 2022, ordonanța 108 pe 2022, care, de fapt, ne-a dat banii pentru cererea de plată nr. 2, jalonul 114”, a declarat Dragoș Pîslaru, miercuri, la Parlament.
El a avertizat că, în aceste condiții, România se confruntă cu un risc major privind accesarea fondurilor europene din PNRR.
„Și miza acum este, și ne îndreptăm către președintele țării, care are ultimul bastion pentru ca această lege să nu treacă”, a declarat Pîslaru.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic în care a fost introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare.
Au fost 180 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă”, 27 de abțineri, iar 80 de deputați nu au votat.
Pîslaru a explicat pe pagina sa de facebook despre consecințe:
1. Ce efecte au amendamentele?
Amendamentele stopează abrupt calendarul de decarbonizare, care a fost asumat încă din 2022 de Guvernul de la acea vreme ca parte a reformei din PNRR. Prin adoptarea OUG 108/2022, Guvernul îndeplinea jalonul 114 și primea banii aferenți cererii de plată nr. 2 pentru investiții. Prin amendamentele de azi, România își încalcă angajamentele din 2022 și deci nu mai îndeplinește condițiile pentru care a încasat deja banii.
2. Care sunt consecințele?
Conform legislației europene legate de PNRR, atunci când un stat membru face o reformă, deblochează banii aferenți și îi și încasează, dar după o perioadă de timp anulează parțial sau total reforma, acest fapt se numește reversibilitate. Penalizarea statului membru este dublă – pe de-o parte i se iau banii înapoi, pe de altă parte i se blochează cererile de plată ulterioare până la remediere sau/și recuperare. În cazul României, consecințele sunt penalitate financiară și blocarea cererilor de plată 5 și 6. Adică 5 miliarde de euro nerambursabili, că aceștia sunt miza reală.
3. De unde urgența adoptării acestor amendamente? Exista vreun risc iminent de închidere a vreunei centrale pe cărbune? Voia Guvernul să închidă ceva și trebuia oprit de Parlament?
Evident că nu exista nici un risc. România într-adevăr mai avea de închis conform angajamentelor din 2022 încă 710 MW de capacități pe cărbune, dar deja Guvernul anunțase Comisia Europeană că nu putem să închidem aceste capacități. Guvernul pregătise un studiu de adecvanță prin Transelectrica pe care l-a trimis spre analiză către ACER și Comisia Europeană și este de luni de zile în discuție pentru a demonstra că avem nevoie de o amânare a calendarului de închidere. Personal am negociat aceste lucruri și obținusem o diminuare considerabilă a unei eventuale penalități pentru neîndeplinirea jalonului 119a, cu restanțele pe acest subiect. Guvernul a anunțat și public că nu mai intenționează să închidă capacități, atât grupuri mari de la Turceni și Rovinari, cât și grupuri care asigura termia și energia pentru municipalități cum ar fi Craiova.
4. Păi dacă nu era nimic iminent să fie închis, de ce tot acest circ?
Singurul motiv plauzibil este abordarea populistă și în căutare de capital politic. Practic inițiatorii au pus interesul de partid peste cel național, legat de primirea banilor pe PNRR și s-a reconfirmat alianța care a dat jos guvernul în luna mai – PSD-AUR. Interesul a fost de a poza în apărătorii minelor de cărbune, într-un context energetic dificil, în care amendamentele propuse și votate nu ajută cu nimic, dar sabotează PNRR.
5. Poate că inițiatorii nu știau de aceste consecințe?
PSD știa perfect situația, pentru că fostul ministru PSD al energiei Bogdan Ivan și vicepremierul PSD Marian Neacșu au participat la sau au fost informați de discuțiile de la începutul anului cu Comisia Europeană care deja avea suspiciuni de reversibilitate după ce în decembrie scăpase o altă modificare a legii decarbonizării. De aceea Bogdan Ivan a inițiat OUG 20 din 26 martie 2026, contrasemnată de Marian Neacșu, de Prim-ministru Ilie Bolojan și de mine, pentru a clarifica faptul că România își reafirmă angajamentele din PNRR și calendarul de închidere. Vă invit să citiți nota de fundamentare a acestei Ordonanțe de urgență, al cărui link în găsiți în primul comentariu, care precizează contextul discuțiilor cu Comisia și problema reversibilității cu subiect și predicat. În urma adoptării acestui act normativ, Comisia și-a retras obiecțiile de reversibilitate și am putut încasa 2,6 mld euro prin cererea de plată nr. 4.
6. Dacă riscurile și consecințele erau cunoscute, de ce acest act de sabotare al PNRR?
Simplu, s-a ajuns ca pentru PSD să nu mai conteze decât interesul politic de moment. Așa se explică sabotarea jaloanelor deja adoptate prin Hotărâri de Guvern care au fost atacate la Curtea de Apel, așa se explică introducerea unui măr otrăvit cu dedicație politică în legea ANI care devine cel mai probabil neconstituțională, așa se explică blocarea legii salarizării. Totul cu tentă electorală și pentru a șantaja pe față Președintele să nominalizeze un prim-ministru PSD ca să se oprească haosul declanșat și amplificat de PSD.
7. Păi și ce este de făcut? Cum oprim acest comportament iresponsabil și consecințele sale?
Într-adevăr este trist că o mână de oameni din actualul guvern încearcă să țină țara stabilă, să mențină echilibrul, să respecte angajamentele europene și internaționale și să atragă fondurile europene atât de necesare, în timp ce alții dau foc la casă și se pozează și în pompieri în același timp. Este de bun augur că Președintele Nicușor Dan a sesizat riscurile, a încercat să medieze adoptarea reformelor pe PNRR cum ar fi Codul Urbanismului și Legea salarizării și acum respinge ferm amendamentele de azi. Este remarcabil cum Prim-ministrul Ilie Bolojan se luptă pentru bun-simț și normalitate, într-o lume care pare că a luat-o razna. Totul în contextul unor campanii țintite de atacuri în care membrii guvernului sunt împroșcați cu mizerii fără margini.
Sursa: AGERPRES
PZD says: 
