Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) își exprimă, într-un comunicat remis vineri, dezacordul cu privire la modul în care sunt redeschise școlile și universitățile, începând cu data de 8 februarie. Cele două organizații critică, în mod special, lipsa unui dialog social mai larg în realizarea acestui ordin comun al Ministerului Educației și al Ministerului Sănătății, care a fost aprobat fără a consulta, în mod adecvat, beneficiarii primari ai sistemului educațional: elevii și studenții.

Proces birocratic

“În privința învățământului preuniversitar, atragem atenția asupra procesului birocratic pe care unitățile de învățământ trebuie să îl parcurgă pentru redeschidere: Direcția de Sănătate Publică/Direcția de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSP/DSPMB) informează inspectoratul școlar cu privire la situația epidemiologică de la nivelul fiecărei localități, inspectoratul școlar transmite datele către unitățile de învățământ, iar unitatea de învățământ propune inspectoratului școlar și DSP/DSMB un anumit scenariu de funcționare, spre avizare, în timp ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență/Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență (CJSU/CMBSU) emite hotărârea finală. Considerăm că ziua de vineri, ultima zi rămasă înainte de redeschiderea școlilor, nu este suficientă pentru a realiza toate aceste pregătiri atât din punct de vedere birocratic, cât și din punct de vedere material”, se arată în comunicat.

Semnatarii comunicatului mai atrag atenția asupra faptului că școlile au datoria de a stabili spațiile specifice atât pentru derularea procesului de învățământ, cât și pentru izolarea persoanelor simptomatice sau testate pozitiv. Toate acestea în condițiile în care lipsesc spațiile școlare de tip „izolator” , dar și resursaumană medicală, fără de care persoanele simptomatice nu pot beneficia de niciun fel de ajutor specializat, precum testarea rapidă antigen COVID-19.

De asemenea, reprezentanții elevilor și studenților consideră că prevederile art. 9, alin. (1) din Ordinul Comun nu respectă indicațiile sanitare precizate până acum de către autorități și experți în sănătate publică, deoarece cursurile fizice se suspendă pentru 14 zile doar la „apariţia a două cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 într-o clasă de învățământ gimnazial, liceal, profesional și postliceal”. Altfel spus, dacă un singur elev este testat pozitiv pentru COVID-19, toți ceilalți elevi din clasă merg în continuare la școală, expunându-se astfel unui risc substanțial.

Universitățile – pe cont propriu

În privința învățământului superior, majoritatea reglementărilor la nivel național cu privire la normele igienico-sanitare, prevăzute în Ghidul precedent, au fost abrogate, urmând ca fiecare universitate să decidă conform autonomiei universitare.

“Amintim faptul că ocrotirea sănătății publice reprezintă responsabilitatea statului român, conform art. 34, alin. (2) din Constituția României. Autonomia universitară nu acoperă elemente ce țin de instituirea de norme igienico-sanitare, iar universitățile nu au calificarea necesară pentru a stabili asemenea norme. Din acest punct de vedere, în actualul ordin nu mai regăsim dispoziții privind căminele și cantinele, privind regularitatea dezinfectării sau privind grupurile sanitare”, se mai arată în comunicat.

Pentru a putea îndeplini dezideratul de a oferi toate condițiile necesare alegerii unui scenariu hibrid, cu garantarea siguranței tuturor celor implicați (studenți, cadre didactice, personal auxiliar), reprezentanții studenților susțin că s-ar impune următoarele măsuri:

• Stabilirea unui plan general de măsuri de protecție la nivelul universității, care să includă cel puțin temele precizate în ghidul abrogat și care să fie avizat de DSP în vederea asigurării conformității cu standardele de protecție igienico-sanitară;

• Stabilirea unui termen rezonabil de luare a deciziei de trecere de la scenariul online la scenariul hibrid/fizic, astfel încât studenții să aibă timpul necesar întoarcerii în centrul universitar și identificării unui loc de cazare, precum și pentru pregătirea cazării în cămine;

• Asigurarea testării rapide a studenților, în maniera prevăzută pentru învățământul preuniversitar.