Conform analizei, România înregistrează cea mai ridicată rată NEET din Uniunea Europeană, adică a tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care nu sunt nici angajați, nici implicați în educație sau formare. Valoarea este de 19,4%, aproape dublă față de media UE de aproximativ 11%.

În același timp, participarea tinerilor care combină studiile cu munca este extrem de redusă. Doar 1,2% dintre studenți muncesc în paralel cu educația, nivel care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană și mult sub media europeană de 11,6%. În comparație, țări precum Olanda, Danemarca sau Finlanda înregistrează procente semnificativ mai mari.

Analiza evidențiază disparități semnificative între regiuni, inclusiv în ceea ce privește vestul României, unde valorile sunt mai apropiate de media europeană, dar rămân diferențe importante între genuri. În această regiune, rata NEET este de aproximativ 9,6% în rândul băieților, în timp ce în cazul fetelor ajunge la 18,1%. Totuși, regiunile Sud-Est, Sud-Vest și Centru înregistrează unele dintre cele mai ridicate rate NEET în rândul fetelor, cu valori care depășesc praguri de 30%.

Analiza mai arată că o parte semnificativă a tinerilor NEET nu caută activ un loc de muncă. Doar o mică proporție sunt șomeri în sens clasic, și anume 5,4%, restul fiind inactivi. De asemenea, „44% invocă salariul mic drept principal obstacol”, iar percepția asupra veniturilor influențează decizia de a intra pe piața muncii. În analiză se mai precizează că doar 1 din 100 de tineri inactivi găsesc un loc de muncă în fiecare trimestru.

Mai multe detalii AICI.