Căpuşele sunt paraziţi externi. Se hrănesc cu sângele corpului gazdă (om sau diverse animale). În lume se cunosc sute de specii de căpuşe, dar în România au fost identificate 30. Trebuie spus, însă, că doar câteva din acestea transmit boli oamenilor. În România specia cea mai frecventă este Ixodes Ricinus.

Căpuşele se găsesc în zonele cu iarbă şi umiditate crescută (păduri, parcuri, pajişti, tufişuri). Infecţiile la om apar sezonier, în perioada când căpuşele sunt active, din aprilie până în noiembrie.

Căpuşa ajunsă pe pielea omului, îşi caută pentru fixare o zonă “convenabilă”, într-un timp care poate dura chiar şi câteva ore. Mărimea căpuşei creşte, pe măsură ce se hrăneşte cu sânge.

Prin muşcătură, îşi introduce capul sub piele, un segment al gurii de forma tubulară, care are de o parte şi alta doi cleşti, care au rolul de fixare.

Căpuşele pot elimina prin saliva diverşi agenţi patogeni.

Măsuri de prevenire a expunerii la căpuşă:

– Evitaţi zonele cunoscute cu expunere foarte mare la căpuşe

– La iarbă verde purtaţi îmbrăcăminte de culoare deschisă, să se vadă mai uşor căpuşele; acoperiţi-vă braţele şi picioarele, trageţi şosetele peste pantaloni; încălţăminte deschisă la culoare, fără orificii sau decupaje

– Folosiţi pleduri şi paturi pentru picnic, iar acestea să fie de culoare deschisă

– În drumeţii mergeţi pe mijlocul cărării, evitaţi să atingeţi cu corpul plantele din jur

– Folosiţi substanţe repelente, spray-uri împotriva căpuşelor (atenţie la contraindicaţii la gravide, la copii)

– Pentru excursii mai lungi, se poate aplica pe haine, încălţăminte şi echipamente, un insecticid pe bază de permetrină 0,5 %

– Dacă dormiţi în natură, pe pământ sau în cort, folosiţi plase anti insecte în jurul patului şi folie de protecţie

– La sosirea acasă, verificaţi atent bagajele, hainele şi mai ales animalele de companie

– Faceţi duş zilnic. La duş, verificaţi cu atenţie prezenţa vreunei căpuşe, mai ales în părţile moi, cu piele fină (sub braţe, în spatele urechilor, între picioare, în spatele genunchilor, ombilic, pielea păroasă a capului). La nevoie, puteţi verifica folosind oglinda sau lupa

– Tratarea hainelor folosite în zonele posibil contaminate cu căpuşe, prin spălarea şi uscarea cel puţin 1h cu aer cald/fierbinte.

Este recomandată identificarea precoce a căpuşei pe corp, pentru a scădea cât mai mult riscul de boală produsă prin muşcătura de căpuşă:

– Pentru a transmite Boala Lyme, căpuşa trebuie să se fixeze şi să se hrănească cel puţin 24-72 ore

– Virusul care provoacă Encefalita de Căpuşă se transmite din momentul în care căpuşa începe hrănirea.

Scoaterea căpuşei:

Este recomandat ca îndepărtarea/extragerea completă a căpuşei să se facă în camera de gardă a unui spital de urgenţă, de către medical chirurg, şi cât mai curând după muşcătura căpuşei.

Este important să se înlăture căpuşa în totalitate, fără a rupe partea posterioară a corpului, iar capul să rămână înfipt în rană.

După extragerea căpuşei, se recomandă consultarea unui serviciu de Boli Infecţioase, pentru a aprecia oportunitatea unei profilaxii antibiotice.

„Nu încercaţi folosirea de căldură sau diferite substanţe pentru a neutraliza căpuşa. Aceasta se poate adânci mai mult în piele, să elibereze o cantitate mai mare de salivă, sau vărsarea conţinutului stomacal al căpuşei în rană, crescând riscul de infecţie. În situaţia în care nu puteţi apela la serviciul medical, se poate scoate căpuşa folosind o pensetă cu vârf subţire, în unghi; penseta se fixează cât mai aproape de punctul de acces al înţepăturii. Se trage lent, uniform, cât mai drept, fără a învârti, cu atenţie să nu zdrobiţi/ striviţi căpuşa. Ulterior dezinfectaţi cu apă şi săpun, apoi aplicaţi o soluţie antiseptică. Mâinile salvatorului se protejează cu mănuşi sau tifon”, arată dr. Daniela Mihalcea, medic primar boli infecţioase.

SURSA: MEDIAFAX