Steatoza hepatică cunoscută și sub denumirea de ficat gras, apare atunci când celulele hepatice sunt încărcate cu prea multă grăsime. Steatoza hepatică poate fi de două feluri – alcoolică și non-alcoolică. Prima categorie apare în urma consumului excesiv de alcool, în timp ce a doua categorie nu are nicio legătură cu alcoolul, însă poate fi cauzată de alte afecțiuni medicale, precum infecțiile virale cronice (cu virusul hepatic B sau C, HIV), diabetul zaharat, dislipidemie, stilul de viață, ori diferite boli metabolice. De asemenea, steatoza hepatică non-alcoolică se poate instala și în cazul femeilor însărcinate sau în urma administrării unor medicamente.

Simptomatologia specifică steatozei hepatice

În general, această afecțiune medicală nu se manifestă, inițial, prin simptomatologie specifică. Însă sunt și cazuri în care pacienții pot resimți dureri abdominale, senzație de slăbiciune, greață, oboseală extremă, pierdere în greutate sau senzație de suprasaturare, în partea dreaptă a abdomenului. În cazul acestor simptome, care bineînțeles că pot indica și alte afecțiuni medicale, este foarte important să ne prezentăm la medicul de familie sau la medicul specialist – în medicină internă sau gastroenterologie – pentru un consult amănunțit.

Diagnosticarea acestei afecțiuni se efectuează pe baza anamnezei, a analizelor de sânge și cu ajutorul ecografiei abdominale. Analizele de sânge relevă dacă există modificări la nivelul transaminazelor, bilirubinei, profilului lipidic, glicemiei… Ecografia abdominală ajută medicul să identifice mărimea și structura ficatului, precum și modificările înregistrate în urma depunerilor de grăsime.

Cele mai expuse persoane la dezvoltarea acestei afecțiuni medicale sunt persoanele obeze, cele care dezvoltă sau au dezvoltat rezistență la insulină, cele diagnosticate cu diabet de Tip
2, cele cu sindromul ovarelor polichistice, cu valori crescute ale colesterolului, ale trigliceridelor, și ale glicemiei, femeile însărcinate. De asemenea, persoanele cu istoric în familie, de boli hepatice, au un risc crescut în dezvoltarea acestei afecțiuni, prevenția și monitorizarea periodică fiind eficiente în depistarea la timp sau în prevenirea dezvoltării acesteia.

Tratamentul ficatului gras

Nedepistată și netratată la timp, steanoza hepatică – ficatul gras.- poate conduce în timp la complicații grave precum ciroza hepatică sau chiar carcinom hepatic, mai ales în cazul în care boala este cauzată de infecția cu virușii hepatici B sau C, sau dacă steatoza hepatică a fost declanșată pe fondul consumului exagerat de alcool.

Tratamentul pentru ficatul gras – steatoza hepatică – poate fi unul medicamentos sau poate consta, în primul rând în schimbarea stilului de viață și mai ales a dietei.

În cazul pacienților cu steatoză non-hepatică este foarte importantă dieta, cu scăderea consumului de dulciuri și grăsime care, implicit, va conduce și la scăderea în greutate.

Dieta recomandată în cazul steatozei hepatice

Persoanele cu istoric familial de steatoză hepatică, care suferă de obezitate, cu valori ridicate ale colesterolului sau persoanele deja diagnosticate trebuie să urmeze o dietă corespunzătoare, săracă în grăsimi și carbohidrați și bineînțeles, fără alcool.

Astfel, de un real ajutor sunt cerealele integrale, legumele verzi și cruciferele (varza, broccoli, conopida, spanacul…), carnea albă, peștele gras și fructele de mare, lactatele cu conținut scăzut de grăsimi, nuci și semințe, avocado, ulei de măsline. Alimentele interzise în cazul stenozei hepatice sunt dulciurile și produsele de patiserie, produsele alimentare procesate, băuturile carbogazoase și prăjelile. De asemenea, produsele bogate în carbohidrați ar trebui evitate sau reduse pe cât posibil deoarece acestea cresc glicemia și contribuie și la creșterea în greutate.

Pentru un tratament corect și o dietă adecvată în tratamentul steatozei hepatice primul pas este reprezentat de prezentarea la medicul de familie care ne va îndruma spre medicul specialist, în măsură să diagnosticheze afecțiunea medicală.