Acestea au fost preluate de la muzeul MAS din Anvers – Belgia. La evenimentul de predare – primire a brăţărilor, care a avut loc luni, a participat şi inspectorul general al Poliţiei Române.

“Cele trei bunuri culturale mobile de mare valoare, protejate de lege, au fost sustrase de autori necunoscuţi şi, ulterior, înstrăinate. Două dintre ele au fost identificate când au fost oferite la vânzare în cadrul unei licitaţii publice din Principatul Monaco. Cea de-a treia brăţară a fost identificată cu prilejul efectuării percheziţiei domiciliare la reşedinţa din Belgia a persoanei care a depus la casa de licitaţii din Monte Carlo cele două brăţări, în vederea vânzării publice”, precizează reprezentanţii Parchetului General într-un comunicat de presă.

Autorităţile judiciare belgiene au semnalat, pe 27 octombrie 2020, apariţia celor două brăţări în catalogul unei licitaţii din Monte Carlo, iar pe 11 noiembrie 2020 organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul IGPR – DIC, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional, s-au sesizat din oficiu cu privire săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

Dosarul penal a fost înregistrat iniţial pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, iar la data de 31 martie 2022 a fost preluat de către PICCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

“Prin ordonanţă, s-a început urmărirea penală in rem pentru infracţiunea de furt calificat, iar ulterior extinderea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de efectuarea de operaţiuni de export ilegal. Tot prin ordonanţă, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un suspect pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire”, se menţionează în comunicat.

Din probele administrate a reieşit faptul că cele trei brăţări provin din situri arheologice din nord-vestul României, iar pentru exportarea lor era necesară obţinerea unui certificat de export, document care nu există.

“La data de 7 iunie 2022 , PICCJ – Secţia de urmărire penală a emis ordinul european de anchetă adresat autorităţilor judiciare belgiene, solicitând transferul/transmiterea către autoritatea judiciară română, în speţă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a mijloacelor materiale de probă (cele trei brăţări din aur, aflate în custodia judecătorului de instrucţie de la Tribunalul de Primă Instanţă din Veurne-Belgia), precum şi o copie, conform cu originalul, a dosarului aflat pe rolul judecătorului de instrucţie”, au transmis procurorii.

Pentru a face posibilă returnarea brăţărilor în România, a fost necesară declanşarea de către Ministerul Regional Flamand – Departamentul pentru Cultură a unei proceduri de declasare – brăţările fiind protejate de legea flamandă ca artefacte preţioase, fiind înscrise pe o listă de bunuri de patrimoniu.

“Acţiunea de returnare a brăţărilor a fost posibilă printr-o foarte bună cooperare judiciară cu judecătorul de instrucţie de la Tribunalul de Primă Instanţă din Veurne – Belgia şi a beneficiat de sprijinul Ministerului Regional Flamand – Departamentul pentru Cultură, Ambasadei României la Bruxelles şi a membrului naţional la Eurojust. Asupra acestor bunuri s-a instituit sechestrul asigurător, urmând a fi predate în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României, până la soluţionarea definitivă a cauzei, urmând a fi supuse unor expertize pluridisciplinare (fizico-chimice, muzeografice ş.a.)”, se mai precizează în comunicat.

Sursa: AGERPRES