„Arhitectura actuală a sistemului electoral, construită prin acumularea succesivă de reglementări și soluții punctuale, a ajuns la limitele funcționării sale eficiente și sustenabile și în acest context se impune o reformă coerentă și o reconfigurare de ansamblu a cadrului electoral, atât din perspectivă legislativă și instituțională, cât și operațională. În acest sens, am comunicat anterior că am constituit grupuri de lucru la nivelul Autorității Electorale Permanente, ne-am întâlnit cu partidele politice, cu societatea civilă și am avut foarte multe lucruri pe care le-am valorificat acumulate din practica organismelor electorale din anii electorali precedenți”, a declarat Țuțuianu, într-o conferință de presă.

Proiectul a fost discutat cu partidele politice parlamentare. „Vom avea o nouă discuție în data de 27 august, pentru că în procesul de consultare publică am primit propuneri de modificare, de completare din partea mai multor actori instituționali sau politici. În data de 26 august, la cererea unor organizații ale societății civile, la ora 10:00, va avea loc o dezbatere publică privind acest proiect de lege. După parcurgerea acestor etape, la data de 1 septembrie eu cred că Autoritatea Electorală Permanentă poate pune la dispoziție fie unui Guvern cu puteri de pline, fie unor grupuri parlamentare care vor să preia ca inițiativă legislativă acest proiect de lege”, a precizat președintele AEP.

Potrivit acestuia, proiectul legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale este aproape finalizat, urmând să fie prezentat public și în transparență decizională pe la mijlocul lunii septembrie.

„Proiectul legii de organizare și funcționare a AEP-ului este aproape finalizat. La începutul lunii septembrie va fi pus în transparență. (…) Codul electoral se află în faza de documentare în cadrul grupului constituit la nivelul Autorității Electorale Permanente. Până acum am făcut documentare pe decizii ale Curții Constituționale, decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizii ale organismelor electorale, în principal decizii ale Birourilor Electorale Centrale din anii 2020, 2024, 2025. Am studiat dreptul comparat, în general, în statele membre ale Uniunii Europene, am verificat în ce măsură sunt modificări recente în legislația electorală a unor state din UE”, a explicat Adrian Țuțuianu.

Conform AEP, proiectul legii privind partidele politice reformează cadrul juridic actual, aliniindu-l la standardele europene și la practica ultimelor decenii.

Reglementările propuse acoperă întregul parcurs al unui partid, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere. Sunt clarificate regulile privind identitatea partidului, drepturile membrilor, organizarea internă, patrimoniul, fundațiile politice și organizațiile de campanie. Totodată, procedurile de înregistrare și registrele sunt propuse a fi transferate în responsabilitatea Autorității Electorale Permanente și digitalizate, cu păstrarea controlului judecătoresc.

„Proiectul legii partidelor politice urmărește un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecție a drepturilor politice. Proiectul mută legea partidelor de la un cadru centrat pe înregistrare și reguli generale la unul care reglementează întregul ciclu de viață al partidului, cu mai multă transparență, democrație internă, protecție a membrilor, disciplină financiară și digitalizare, păstrând însă autonomia politică a formațiunilor și controlul instanțelor”, a indicat AEP.

Proiectul de act normativ poate fi consultat pe www.roaep.ro, la secțiunea Legislație electorală – Transparență decizională. Observațiile și propunerile pot fi transmise la adresa de e-mail legislatie@roaep.ro, până la data de 20 septembrie.

Sursa: AGERPRES