Potrivit analizei, cele mai recente date Eurostat referitoare la salariul minim lunar arată că România se poziţionează printre ultimele ţări din UE, pe locul 20 din 22. E doar înaintea Ungariei şi Bulgariei, pe o scară a acestui indicator cuprins între 2.387 euro în Luxemburg şi 399 euro în Bulgaria.
Doi ani, din 2022
În toamna anului trecut a fost adoptată Directiva 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislaţia locală.
Momentul „zero” al iniţiativei a fost anul 2017, când întreg ansamblul instituţional al Uniunii Europene a proclamat Pilonul european al drepturilor sociale. Principiul numărul 6 al acestuia se referă la „salariul minim adecvat” („fair minimum wage”), cu menţiunea expresă că în UE este nevoie de asigurarea unui venit decent tuturor lucrătorilor, considerându-se că salariile minime adecvate au un rol important în protejarea categoriilor vulnerabile.
Prin aceasta Directivă se urmăreşte ca venitul minim să poată fi determinat transparent şi previzibil de către fiecare stat membru, în conformitate cu realitatea socială şi în acord cu legislaţiile naţionale. Asta deoarece, în ciuda faptului că toate ţările UE au o formă sau alta de asigurare a unor venituri minime prin diferite sisteme de protecţie socială, în majoritatea cazurilor această remuneraţie nu acoperă toate costurile unui aşa-zis trai decent.
Rolul acestor praguri de venit minim devine şi mai important în contextul economic şi social actual, complicat şi complex deopotrivă, după anii de pandemie, crize sanitare, de mobilitate şi inflaţie în creştere, plus un război regional în Europa.
Nu va fi unitar
Nu toate ţările UE vor avea acelaşi venit minim adecvat. Fiecare stat va stabili nivelul acestuia în funcţie de condiţiile sociale şi economice, puterea de cumpărare, nivelul productivităţii şi evoluţiile indicatorilor macroeconomici la nivel naţional, însă având drept ghid tocmai prevederile directivei europene şi principiile pe care aceasta le cuprinde.
Astfel, ţările care deja au un salariu minim pe economie stabilit se angajează să modifice nivelul acestuia după o formulă care să asigure un trai decent, să fie în concordanţă cu rata inflaţiei şi să poată acoperi coşul de cumpărături minim pentru diverse bunuri şi servicii necesare.
Nu în ultimul rând, directiva precizează că statele care au deja implementate politici de protecţie socială privind venitul minim garantat prin acorduri colective, nu vor fi obligate să introducă acest nou set de reguli privind venitul minim adecvat european, cu condiţia să aibă deja prevăzute, prin legislaţia naţională, condiţii şi standarde mai avantajoase decât ceea ce ar rezulta din implementarea acestui concept.
Negocierile colective, preferabile
Pe de altă parte, se doreşte încurajarea negocierilor colective asupra nivelului salariilor, dar şi monitorizarea condiţiilor de muncă printr-un sistem de controale şi inspecţii pe teren pentru a evita fie subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă ori nedeclararea orelor suplimentare. Astfel, se recomandă statelor membre să-şi actualizeze salariile minime cel puţin o dată la doi ani, iar în ţările care folosesc un mecanism de indexare automată, cel puţin o dată la patru ani.
În vederea calculării corecte a acestui venit, oficialii europeni recomandă statelor membre să ia ca punct de pornire valoarea coşului de consum (aşa cum este prevăzut de rapoartele statistice naţionale) ori să seteze acest venit la 60% din salariul median sau la 50% din salariul mediu brut pe economie. Spre exemplu, un coş de consum pentru un trai decent poate fi compus din costuri pentru: alimentaţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte, asigurarea unei locuinţe, dotarea şi întreţinerea acesteia, produse de uz casnic şi igienă personală, servicii, educaţie şi cultură, îngrijirea sănătăţii, recreere şi vacanţă, fond de economii.
România face parte din grupul ţărilor cu venituri minime statutare, adică în grupul majoritar al statelor cu venituri reglementate prin legi sau statute. Spre deosebire, veniturile minime negociate colectiv se găsesc în Uniunea Europeană în doar 6 ţări, şi anume: Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia (unde sunt stabilite prin negocieri între sindicate şi angajatori).
Din păcate, România nu se situează pe o poziţie avantajoasă când vorbim despre salariul minim garantat la nivel naţional, dar nici când vine vorba despre indicele nivelului preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor – actualmente, 55% fiind punctul la care se află ţara noastră.
Jumătatea de jos
Cu privire la veniturile medii, ţările din Europa de Est se regăsesc tot în jumătatea de jos a clasamentului. Unele au înregistrat creşteri semnificative în această direcţie (de exemplu, Letonia, Slovacia, Bulgaria şi Lituania), pe când România şi Estonia prezintă evoluţii mai lente, potrivit unui Raport Eurofound aferent anului 2021.
Potrivit autorilor analizei, este important însă să se ţină cont de marile diferenţe între economiile ţărilor membre, pe indicatori esenţiali, cum sunt produsul intern brut (PIB) şi nivelul preţurilor de consum. Spre exemplu, în 2021, Irlanda a înregistrat cel mai ridicat nivel al preţurilor dintre statele membre, cu 44% peste media UE (care a fost stabilită la 100%), în timp ce în România nivelul preţurilor a fost cu 45% sub media UE.
Separat, conform celor mai recente date statistice disponibile pentru anul 2022 în ţara noastră, autorii menţionează următoarele serii de date relevante:
– câştigul salarial mediu brut este 6.430 lei;
– câştigul salarial mediu net este 3.974 lei;
– valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă singură este 2.708 lei pe lună (astfel cum este prevăzut în Raportul Avocatului Poporului);
– salariul lunar minim brut la nivel naţional (de la 1 ianuarie 2023): 3.000 lei (căruia îi revine, în funcţie de deduceri, un net de aproximativ 1.900 lei).
Se remarcă faptul că în România salariul minim garantat este cu mult mai mic decât ar fi venitul minim necesar unui trai decent (aşa cum prevede Directiva), iar discrepanţele pot fi subliniate astfel:
-determinat în funcţie de coşul de consum zilnic pentru un trai decent, atunci venitul (net) minim garantat în România ar trebui să fie mai mare cu cel puţin 800 lei net;
– dacă venitul minim garantat în România s-ar calcula având ca reper echivalentul a 50% din câştigul mediu brut pe economie, una dintre alternativele de calcul propuse de Directivă, decalajul ar creşte cu încă aproximativ 500 lei net şi deci venitul minim garantat în România ar trebui să crească cu aproximativ 1.300 lei.
Decență teoretică
Autorii analizei consideră că venitul minim încasat în prezent, de 1.900 lei, de un român este cu 50% mai mic, 1.000 lei, în medie, în valori absolute, decât pragul care se presupune că îi asigură traiul decent. Calculele sunt exemple pentru o persoană adultă singură. Dacă, pe de altă parte, dacă se are în vedere o familie mai numeroasă, care eventual include şi copii şi/sau alte persoane în întreţinere, atunci discrepanţele devin cu atât mai mari şi putem constata că nivelul de trai din România, pentru o bună parte a populaţiei, este departe de a fi „decent”.
Conform autorilor, statul va trebui să găsească, odată cu transpunerea Directivei, formula de calcul cea mai potrivită şi adaptată realităţii cotidiene din România.
Sursa: AGERPRES
Trimite articolul
XAsa si-2024 cand de la 1 decembrie??nu sunt bani la buget!bn ca este bani pt cei din parlament si copiii lor.pt restul prostimii nu este buget!!nu le e rusine sa tot ne explice ca nu sunt bani?
-
Cum sa fie bani,când au salarii extrem de mari + ca și au tot mărit cu sume extrem de mari + pensiile speciale, normal ca nu sunt bani ar trebui urmat exemplul Franței.
Nu vă este rușine să tot vă plângeți că nu aveți bani mafioților ?
Pentru pensiile speciale de unde aveți bani ? Cine naiba vă mai votează pe voi hoților care nu dați doi bani pe români ?
Daca nu erau atatia penali prin posturi bune, am fi avut bani, dar anumite legi-adica legile în favoarea lor nu sunt la transparenta sa poată vota poporul ci nu penalii. Deja ne comanda aia de la brusel, ci nicidecum penalii-marionetele care dansează dupa cum zice caracatita eu. Cat vom sta în case, aia or face ce vor ei și ne tot adancesc in datorii și abureli. De va uitati la toate coalitiile din trecut și pana azi, toate au fost în dezavantajul oamenilor de rand. Nu stiu daca mai exista cineva pe care dacă îl votam sa fie doar pentru popor și nu slogoi pentru eu.
-
Cu totii intelegem ca UE are probleme, dar daca Romania nu adera la UE, astazi eram ca Republica Moldova, in special cu marii corupti de la noi, carora nu le punea nimeni niciun fel de frana. Chiar si acum, cu toate ca organismele europene cer renuntarea la forma actuala a pensiilor speciale, cei de la noi evita cu obstinatie sa faca acest lucru
-
De la Watson americanca;: “” Societăţile democratice sunt mecanisme de control,””.
-
Pffffff=)))) bine ca va maniPULEaza putler cum vrea el, oligofrenilor șușugraur!
-
-
UE să-si vadă de ai lor nu de România, da?
Marș,Ursula…la pușcărie!
-
serios? tu nu vrei salar mărit? ești mulțumit cu cât câștigi? mare prost ești
-
Si oare firmele din romania de unde o sa scoata un salar brut de 6000 si ceva de lei?
Nu vezi ca in momentul dd fata abia fac fata la plata salariilor. Multi sunt concediati,etc. Si ce crezi daca o sa ai salar mare oare preturile nu o sa urce? De u de scoate firma bani,din scumpirii bunurilor comercializati!-
Din munca ta, tuto! Bine ca te munceste putler 20 de ore pe zi si iti da doar pentru 2-3 ore din total munca prestata! Ai grija sa nu protestezi, ca te omoara argatii lui!
-
-
-
Misa prostu,cainele nostru..,,.zise guvernantii!!uite k sunt 1-2-n-spe care le convine traiul asta de mizerie.
Nu vad nimic legat de taxe deci concluzia este ca orice crestere considerabila , va fi luat de stat si privati prin diverse forme.
Ultima data cand am avut parte de o crestere , primul parazit pe spatele meu a fost proprietarul care brusc a ridicat chiria.
Poi
viitorul suna bine?
prea bine…
pe cat pariu ca va mai da 100 si la anu
GAR-GAR-AAAAA
Imaginati-va romanul cu 2 clase din mediul rural, folclorist, manelist cu 3500 ron net minim/luna
Eu nu mi-l pot imagina…
si asa cu cat are, cand mere sa beie, pana cade in sant, e destul.
In primul rand ca venitul sa poata creste sanatos , caracatita numita sta trebuie sa scada taxele si impozitele , orice marire de salar va atrage dupa ea preturi marite …. poti impune sectorului privat sa mareasca salariile , si sectorul privat poate sa o faca , insa ca sa isi acopere aceste cheltuieli in plus , va majora pretul la produse sau servicii , iar la final omul de rand nu va resimti nimic aceste majorari salariale .
Daca statul va micsora taxele si impozitele fie ca vorbim de societatile comerciale fie ca vorbim de impozitul pe venit al salariatului , atunci si abia atunci omul va simti ca nivelul de trai sa imbunatatit , atfel e un tavalug fara sfarsit
Insa caracatita numita stat nu isi permite acest lucru , prea multe salarii nesimtite ce trebuiesc platite trantorilor din sectorul de stat , prea multe pensii nesimtite , prea multi asa zisi demnitari ce toaca banii statului aiurea , prea multe contracte cu statul cu dedicatie , contracte din care baietii destepti trebuie sa se imbogateasca peste noapte etc etc
-
exact