Cel mai mare nivel al fluviului a fost înregistrat în 1970, cînd s-a atins nivelul-record de 14.400 metri cubi pe secundă.
La intrarea în ţară, nivelul Dunării se situează peste cota de inundaţie cu 86 cm. Au fost deja inundate aproape 1000 de hectare de teren agricol şi păduri din comunele Salcia, Gârla Mare, Pristol, Vrata şi Gogoşu. Conform Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Mehedinţi, cota de inundaţie la Gruia a fost depăşită cu 84 de centimetri.
În Dolj, cota de pericol a fost depăşită la Calafat cu 64 de centimetri. În vama Bechet, autoturismele nu mai au voie să urce pe bac iar tirurile sunt tractate cu utilaje speciale spre punctul de trecere a frontierei. În judeţul Teleorman, digul de apărare Islaz-Moldoveni – râul Olt a fost supraînălţat cu saci umpluţi cu pământ.
La fel şi în Călăraşi, unde oamenii au consolidat zona Olteniţa-Sulari-Dorobanţu. În Ialomiţa, digul local de apărare a localităţii Feteşti a fost consolidat şi supraînălţat pe o lungime de un sfert de kilometru. În judeţul Brăila, sătenii încearcă să stopeze eroziunea de pe digul Noianu-Chişcani cu folii de polietilenă, ancorate cu pari de esenţă tare şi acoperite cu piatră brută şi cu saci cu pământ. La Cernavodă, cota de inundaţie a fost depăşită cu 37 de centimetri, iar la Hârşova cu 67 de centimetri.
La Galaţi, nivelul fluviului măsoară 606 centimetri, cu şase peste cota de inundaţie. În Tulcea, digurile din zona localităţilor Crişan, Mila 23, Beştepe, Ilganii de Jos şi Tudor Vladimirescu au fost supraînălţate pentru a face faţă creşterii Dunării, care a ajuns deja la 403 centimetri. Între timp, debitul Dunării la Baziaş a ajuns deja la 13 700 metri cubi pe secundă, iar la Porţile de Fier I şi II, a atins chiar 13.780 metri cubi pe secundă.
Nivelul apei este mai ridicat cu un metru faţă de cel normal. În această zonă este aşteptată o viitură, întrucât specialiştii spun că la Belgrad fluviul creşte cu doi centimetri la fiecare oră.
Citiți principiile noastre de moderare aici!