De control judiciar a scăpat și Delia Mioara Păcală, care conducea filiale și organizații obștești în cadrul asociației.

Judecătorii au respins luni contestația procurorilor DIICOT, care au solicitat arestarea preventivă, însă au admis cererea inculpaților de revocare a măsurii controlului judiciar.

„Respinge ca nefondată contestația formulată de DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Desființează în parte încheierea din data de 02.07.2026 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București și, rejudecând: Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de DIICOT cu privire la inculpații (…). Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de inculpații (…). Definitivă”, se arată în decizia CAB.

Pe 1 iulie, procurorii au reținut șase persoane în acest caz: Viorel Pașca (liderul Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă), soția acestuia – Florica Pașca, trei fii ai lor – Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca, dar și pe Delia Mioara Păcală, care conducea filiale și organizații obștești în cadrul asociației.

În ziua următoare, ei au fost duși în instanță cu propunere de arestare preventivă, însă o judecătoare de la Tribunalul București a respins cererea DIICOT și a decis ca inculpații să fie plasați sub control judiciar.

Toate părțile au atacat decizia Tribunalului, membrii familiei Pașca dorind să nu aibă vreo măsură restrictivă.

Acuzațiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

În esență, procurorii susțin că sute de persoane au fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială.

Anchetatorii precizează că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate și persoanele internate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, cu dizabilități psihice, nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința.

Andrada Albescu, judecătoarea de la Tribunalul București care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă, menționează în motivarea deciziei că azilele din Bihor funcționau ilegal, dar consideră că în acele spații condițiile de cazare, igienă și curățenie erau „corespunzătoare”. De asemenea, ea susține că alternativa la azilele administrate de Viorel Pașca era „revenirea în stradă a bolnavilor”.

„Deși locațiile administrate de inculpați nu funcționau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse de legislația specifică, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare, aspecte care relevă existența unor spații de cazare, de curățenie și igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă și nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existența unor deficiențe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficiența supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislația în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate”, se arată în motivarea întocmită de magistrat.

Potrivit judecătoarei, din declarațiile martorilor și ale beneficiarilor rezultă că persoanele decedate erau înmormântate, fiind efectuate demersurile administrative necesare constatării decesului și organizării înmormântării în cimitirul greco-catolic, „împrejurare care, deși nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaților pentru ajutoarele de înmormântare, relevă faptul că beneficiarii nu erau abandonați după deces”.

Sursa: AGERPRES