UTA nu s-a scăldat în bani în ultimii 25 de ani şi n-a fost atractivă pentru jucătorii cu experienţă. Şi, totuşi, o situaţie asemănătoare cu cea din sezonul actual, la scară mult mai mică, a fost în sezonul 2004/2005. Atunci, după retrogradarea din Liga I în 2003, s-a atacat din nou promovarea cu un lot care îi cuprindea, printre alţii, pe Marius Mîrne, Mișu Grozav, Norbert Varga, Adrian Rusu, Leontin Chitescu, Bogdan Apostu, conduşi de antrenorul Sorin Cigan. La startul campionatului a fost legitimat de la AEL Limassol (Cipru) un atacant de 33 de ani care a evoluat în 13 jocuri oficiale, marcând 4 goluri, dar care a fost pus pe liber la început de noiembrie, cu alte cuvinte, nu l-a prins paltonul în Arad. Numele lui… Marius Șumudică. Sezonul a fost compromis din nou (locul 11), iar în cele 32 de meciuri oficiale s-au folosit 39 de jucători (!!!).

După „promovarea” din 2006, Nicolae Bara şi Sandu Ion au adus jucători cu nume „grele”, conduşi de antrenorul Marius Lăcătuş. Jucau atunci la UTA, Bogdan Mara (33 de meciuri, 11 goluri), Daniel Tudor, Daniel Chiriţă, Laszlo Balint, Sabin Ilie, Cosmin Pașcovici, Dorin Mihuț, Florin Hidișan etc. Majoritatea au stat până s-au terminat banii, excepție fundașul Ionuț Bălan, care a rămas și după revenirea în Liga a II-a în 2008, adunând 120 de meciuri în alb-roşu.

În anii următori s-a reluat tradiția ca jucătorii buni să plece de la UTA făcându-şi un nume pe la alte cluburi: Hora, Bălgrădean, Țucudean, Purece, Neagu, Batin, Melinte, şi mai nou Man şi Petre.