Sărbătoarea de 80 de ani a clubului UTA nu putea fi întreagă fără o carte, care a văzut lumina tiparului datorită neobositului Radu Romanescu, acesta ajungând, deja, la a 18-a „capodoperă”. Ea a fost dedicată lui Liviu Giurgiu, zis și „Mobra”, care a îmbrăcat tricoul alb-roșu timp de zece ani.
„Așteptam, așteptam și până la urmă Radu (n.n. – Romanescu) m-a ajutat. Eu nu am jucat pentru bani, am jucat pentru spectatori și pentru UTA. Nu știam cum să fac să-i mulțumesc, ce să le mai fac adversarilor, ca arădenii să se bucure. Au mai fost și răutăți la adresa mea: «Hai să-ți iau bilet, să te trimit la gară!», dar nu le-am pus niciodată la suflet. Iar colegii, făceam orice pentru ei! Ca antrenor am luat un titlu național cu echipa lui Feri Tisza, practic eu nu am stricat ce a făcut Tisza. Cred că le-am schimbat destinul câtorva fotbaliști din acea generație. Și apropo de antrenor, Nicolae Proca a fost cel mai bun cu care am lucrat în cariera mea, dacă-l aveam pe la 21 de ani aș fi jucat și eu la echipa națională” – a spus, printre altele, Liviu Giurgiu.
Acesta a povestit și cum a ajuns la porecla „Mobra”.
„În anul în care am fost ales de presă cel mai bun jucător al UTA-ei, am fost premiat cu o motoretă roșie. Axente era motoreta, pe banda cealaltă, eu eram Mobra”, a completat Liviu Giurgiu.
„Mobra” a primit în dar, de la Mircea Rednic, un tablou special din partea clubului UTA.
Volumul lansat miercuri reunește șase capitole, dintre care cinci sub forma unor interviuri. Vorbesc despre Liviu Giurgiu, foștii săi coechipieri, Iova, Szabo și Tisza.
Citiți principiile noastre de moderare aici!