aradon.ro Web analytics



Aradul, un oraș de salvat. Giuliano Junc: „Aradul este în primul rând un oraș în derivă”

De Adriana Barbu

Aradul, un oraș de salvat. Giuliano Junc: „Aradul este în primul rând un oraș în derivă”

Reactualizat la:
Ai simțit vreodată că Aradul nu-ți mai aparține, că transformarea sa nu se potrivește cu visele tale, că orașul acesta nu mai e locul în care vrei să trăiești, că ai vrea să fugi mâncând pământul? Sau că locuiești în el, că-l străbați cu ochii închiși, să nu-i mai vezi defectele, să nu vezi lucrările de mântuială, distrugerile, investițiile neconforme, fușerite? Ai simțit că te-ai obișnuit prea mult cu ideea că Aradul nu mai e al tău?
Scris de Adriana Barbu - Ai simțit vreodată că Aradul nu-ți mai aparține, că transformarea sa nu se potrivește cu visele tale, că orașul acesta nu mai e locul în care vrei să trăiești, că ai vrea să fugi mâncând pământul? Sau că locuiești în el, că-l străbați cu ochii închiși, să nu-i mai vezi defectele, să nu vezi lucrările de mântuială, distrugerile, investițiile neconforme, fușerite? Ai simțit că te-ai obișnuit prea mult cu ideea că Aradul nu mai e al tău?

Ai fost sunat măcar o dată, ai fost întrebat cândva în ultimii ani de către autorități cum vezi tu dezvoltarea Aradului, ce ți-ai dori să se întâmple în Arad, ce probleme crezi că are municipiul în care locuiești, ce soluții ai avea pentru neajunsurile sale? Ți s-a întâmplat măcar o dată în ultimii ani să fii chestionat în legătură cu dezvoltarea Aradului?

Ai simțit vreodată că, imediat după voturile de la „Locale”, politicienii își însușesc orașul și vorbesc despre el așa cum ar vorbi despre vila lor, grădina lor, tarlaua lor? Ai avut senzația că nu mai contează nici problemele tale legate de oraș și nici ce dorești în legătură cu comunitatea în care trăiești?

Ai avut convingerea că revolta ta, postată pe rețelele de socializare, nu ajunge niciodată la urechile decidenților sau că, dacă ajunge, fie nu e luată în seamă, fie e luată în derâdere? Că decidenții au ajuns singurii care știu ce trebuie făcut în Arad și vor face asta indiferent de ce crezi tu că ar trebui să se întâmple în orașul în care trăiești? Că soluțiile propuse de ei nu au venit în urma vreunei consultări publice, a unei nevoi evidente?

Noi am simțit toate acestea. Dar ne-am gândit, totodată, că poate convingerile noastre vis-a-vis de Arad sunt strict personale, că soluțiile pe care noi le întrevedem sunt doar ale noastre sau ale bulei în care trăim. Că poate părerea noastră nu e una dintr-o sută de mii, ci mai degrabă singulară. Așa că am pornit în căutarea Aradului, așa cum îl văd și și-l doresc arădenii.

Am adresat două calupuri de întrebări câtorva dintre arădenii care probabil încă mai speră că orașul poate fi salvat, că mai e ceva de făcut ca municipiul să fie așa cum și l-ar dori.

Am invitat, ca atare, medici, oameni de afaceri, sportivi, profesori, funcționari publici, pensionari, studenți, elevi, artiști, curatori etc. să ne spună:

1. Care sunt, în viziunea dvs., problemele, neajunsurile cu care se confruntă orașul Arad?

2. Care sunt soluțiile, în ce proiecte ați investi, cum ați îndrepta Aradul ca să ajungă să mai fie pe gustul dvs.?

Vom publica răspunsurile celor intervievați într-o serie de materiale reunite sub genericul: „Un oraș de salvat”. Astăzi, al patrulea, cel al blogger-ului Giuliano Junc, fost jurnalist.

Încă o fabrică de făcut cabluri sau încă două-trei noi supermarketuri nu vor aduce schimbarea de substanță în Arad”Giuliano Junc – blogger – fost jurnalist

1. Aradul este în primul rând un oraș în derivă, un oraș care și-a pierdut identitatea și direcția. Nu (mai) știm cine suntem și unde mergem. Clădirile istorice care se prăbușesc peste noi arată o comunitate care nu își respectă trecutul, nu îl cunoaște și, ca atare, nu are siguranța de sine a prezentului și încrederea în viitor pe care nu ți le pot da decât conștiința rădăcinilor. Deși în ultimii ani am auzit dinspre administrația locală repetat obsesiv termenul de „viziune” mi se pare că exact acest lucru îi lipsește Aradului. Nu știm ce fel de oraș suntem și pe ce direcție dorim să ne dezvoltăm. Suntem un oraș industrial? Suntem un oraș orientat spre business? Sau unul cultural-turistic? Tânjim după bucăți scoase din contextul dezvoltării altor comunități și încercăm să le asimilăm haotic ca un flămând care înfulecă pe nemestecate din toate bunătățile puse pe masă. Rezultatul e un puzzle defect fără nicio noimă. Așadar, cred că orașului îi lipsește, în primul și în primul rând, o direcție de dezvoltare, concretizată în niște planuri concrete, bine etapizate.

Trecând la lucruri „palpabile”, cred că un neajuns extrem de grav, de-a dreptul dramatic pentru viitorul nostru, este depopularea constantă a orașului, cantitativ dar mai ales calitativ. Aradul este un oraș din care „se pleacă” și asta de mulți ani de zile. Și pe lângă problema națională a emigrației către țările dezvoltate, este trist că din Arad se pleacă și spre alte orașe din țară. Pleacă oameni care vor să își găsească un serviciu pe măsura competențelor lor, de pe urma căruia să câștige mai bine, pleacă oameni care își doresc să trăiască într-un oraș cu o calitatea a vieții mai ridicată, pleacă tineri care vor să trăiască într-un oraș în care să își pună în valoare creativitatea. În locul lor aducem mână de lucru ieftină din zone sărace ale țării însă e nevoie de mult timp ca cei veniți să devină cu adevărat cetățeni ai Aradului. În tot acest timp, simțim cum de la o decadă la alta sentimentul comunitar se diluează, cum anumite cutume culturale dispar, cum acel „spirit” al Aradului în care cei mai mulți dintre noi am fost crescuți și educați devine doar o vorbă goală, neacoperită de realitate. Viața socială tot mai palidă a orașului, atmosfera decrepită și senzația de „bâlci” care ne încearcă tot mai intens, mai ales când facem comparații cu ceea ce vedem în alte orașe, este o consecință directă a acestui proces care s-a accentuat în ultimele două decenii.

Chiar și așa însă, viața în Arad ar putea fi decentă, chiar rezonabilă, dacă nu ne-am confrunta cu a treia problemă gravă a orașului: calitatea serviciilor și a lucrărilor publice. Dacă primele două chestiuni sunt determinate în parte și de factori externi și ținerea lor sub control necesită niște aptitudini manageriale poate peste medie, când vine vorba de servicii și lucrări publice administrația locală nu mai are însă nicio scuză. Lipsa parcărilor, șantierele desfășurate haotic, lucrările de proastă calitate (cel mai recent exemplu fiind stadionul Francisc Neuman), transportul public scump și prost, mizeria fizică a orașului, accesul limitat la spații verzi și de recreere în multe zone ale orașului sunt doar câteva exemple de lucruri care fac viața de zi cu zi în Arad aproape un infern. Și este frustrant pentru că sunt aspecte care nu țin nici de context macroeconomic, nici de pandemie și nici de mărimea bugetului local, ci doar de competență și bun simț. Sfera serviciilor și a lucrărilor publice nu necesită decât gestionarea ei de către buni gospodari dotați măcar cu o minimă afecțiune față de orașul și comunitatea lor. Mentalitatea omului simplu care își întreține curat în fața casei, care pune și trei ghivece cu flori în pervaz spre bucuria trecătorilor e cea care ne lipsește la kilometrul 0 al orașului. Nu-i nicio filosofie și nu necesită reinventarea roții.

2. Pornind de la identificarea problemelor, ar trebui să mergem pe fir și să găsim și soluțiile. Cumva logic, nu? Aș începe însă în ordine inversă și înainte de proiecte mari și fanteziste, mi-aș dori ca Aradul să devină mai prietenos cu cei care astăzi (încă) mai suntem aici. Și mi-aș dori ca într-o primă fază să văd niște lucruri simple și de bun simț:

să văd un transport public în care, chiar dacă nu putem înlocui peste noapte toate tramvaiele vechi, măcar să avem ca și călători un timp de așteptare rezonabil (între 5 și 10 minute)

nu doar să vorbim la nesfârșit despre parcări, ci chiar să le facem: mai ales în zonele rezidențiale unde situația e dramatică.

să văd un oraș curat măcar la nivelul de acum 5-10 ani. Da știu, atunci credeam că se poate mai bine, dar odată cu schimbarea operatorului de salubrizare avem dovada că întotdeauna se poate și mai rău; mult mai rău!

să vedem că spațiile verzi sunt îngrijite de niște oameni care se pricep și mai ales iubesc natura; să tăiem copaci care devin un pericol public, dar înainte de asta să vedem că și plantăm și îngrijim aceste resurse de oxigen pe care administrația orașului pare că le vede doar atunci când stau în calea ”dezvoltării”.

să vedem prețuite lucrurile care de zeci de ani au fost reazemul afectiv a generații întregi de arădeni: Filarmonica, Teatrul, UTA. Să redăm Ștrandul atât arădenilor care vor să se relaxeze ziua, cât și celor care vor să se distreze noaptea.

să deschidem curțile școlilor, să amenajăm terenuri de joacă oriunde se poate, să organizăm ca și comunitate competiții sportive școlare și pentru amatori. Suntem un oraș „bolnav” la propriu, o arată studiile și acest lucru este inacceptabil mai ales în condițiile tradiției sportive pe care o are Aradul. Aceasta n-a fost niciodată o comunitate de oameni sedentari așa cum e acum, în ultimii ani.

Cum spuneam și anterior sunt lucruri care nu necesită foarte mulți bani sau niște abilități extraordinare. Necesită doar competență și seriozitate și, mai ales, pot schimba în bine viața orașului într-un timp foarte scurt (cred că o administrație hotărâtă le poate bifa într-un an de zile).

Pe termen mediu cred că un proiect nu important, ci vital pentru viitorul Aradului este „profesionalizarea” generațiilor viitoare. Dacă vom continua să fim un oraș care propune doar forță de muncă necalificată, ne sinucidem. Avem două universități, este timpul ca administrația în parteneriat cu acestea să înceapă cât mai rapid posibil pregătirea și profesionalizarea tinerilor în domenii care să atragă la Arad companii importante care au nevoie de forță de muncă de înaltă calificare și care sunt capabile să ofere și o remunerație pe măsura acestei calificări. E nevoie să punem stop exodului de populație instruită din Arad, e nevoie să dezvoltăm o clasă reală de mijloc care poate dinamiza acest oraș. Imaginea de fiecare weekend a Aradului (facem abstracție de pandemie deoarece situația este aceeași de ani de zile) cu străzi pustii și viață socială de nivelul unui ”târg” este oglinda sărăciei în care trăiesc cei mai mulți dintre arădeni, asta în ciuda nivelului foarte scăzut al șomajului. Această bucată a realității nu poate fi schimbată decât economic. Și îmi e teamă că încă o fabrică de făcut cabluri sau încă 2-3 noi supermarketuri nu vor aduce schimbarea de substanță.

Și fiindcă am vorbit de tineri, mi-aș dori să văd în Arad un ambițios proiect educațional, integrat în programa școlară, de recuperare a patriotismului local. În ciuda neajunsurilor prezentului, Aradul este un oraș cu un farmec irezistibil, farmec care vine din cadrul natural și patrimoniul construit, din poveștile trecutului, dar și dintr-un „modus vivendi” specific. Toate aceste aspecte, dacă sunt dezvăluite cu inteligență și dragoste elevilor, îi pot determina să privească orașul altfel: nu doar ca pe un ansamblu care trebuie să le ofere ceva, ci și ca o parte din ei, dacă vreți ca pe un membru al familiei față de care ai sentimente și cu care, chiar dacă ești uneori în conflict, nu poți rupe relațiile. Pe termen scurt și mediu, patriotismul local poate fi arma care să contrabalanseze decalajul față de alte orașe din zonă către care tinerii noștri migrează. Dacă le inoculăm sentimentul că Aradul este o parte a lor pentru care merită să se lupte, să se bată, poate vom reuși să-i determinăm să rămână aici; nu pentru a-și rata viețile însă, ci pentru a ni le salva pe ale noastre, ale tuturor. Avem nevoie de această energie creativă în toate domeniile pentru a spera să fim mai mult decât „un oraș bun să îți petreci anii de pensie”, așa cum dureros suna descrierea făcută recent de un turist Aradului, pe un blog de călătorii.

„Suntem un oraș «bolnav» la propriu, o arată studiile și acest lucru este inacceptabil mai ales în condițiile tradiției sportive pe care o are Aradul”

31 Comentarii

Your email address will not be published. Required fields are marked *

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici!

  1. library says:

    Cei interesați de “spiritul Aradului” de care vorbește Giuliano Junc pot citi mai multe în 2 apariții editoriale recente.
    Vezi detalii:
    https://bibliotecaarad.ro/cu-sprijinul-bibliotecii-volumele-povesti-aradene-de-succes-si-palat-pe-strada-zrinyi-au-aparut-si-in-limba-romana/

  2. Aradean says:

    Juliano Junk… fost rocker fost preot fost profesor de religie fost jurnalist fost fost fost si in prezent isi da cu părerea pe Facebook.

    • Mihai says:

      Dacă ceea ce arată în expunerea sa prezintă vreun interes pentru locuitorii Aradului, atunci nu contează că este “fost…”.
      Iar dacă sunt și alte opinii privind aspectul orașului în care trăim, atunci să ni le prezinte cei care au ceva de spus.
      Atacul la persoana cuiva care își exprimă părerea despre oraș este de prost gust.

      • Aradean says:

        Prietene de păreri suntem sătui. Decât sa isi de-a cu părerea de ce nu face ceva ?? Aaa stai ca nu a facut nimic nici pana acum. Asa imi dau eu cu părerea si nu va fii nimeni curios la fel ca de părerea lui Juliano Junk. Am citit am uitat in 5 minute cam asa e articolul si omul care l-a scris.

    • E says:

      Si tu esti unul dintre acei penibili aradeni care a adus orasul in stadiul asta, Aradene!

    • Daci says:

      Spre deosebire de tine care esti Aradean doar cu buletinul….

    • petre says:

      ”Aradean” cred ca problema importanta aci,in acest caz nu este despre cine a fost sau este Giuliano Junc,ci daca cele consemnate/constatate de Giuliano sunt sau nu adevarate!!!!! Din pacate ARADUL seamana tot mai mult cu targurile prafuite din povestile sadoveniene!!!!Este suficient sa faci o ”tura” pe la Dacia sa admiri acele badoace ruginite-opere de arta!!!,Centrul si TEATRUL VECHI,sa vezi cum au fost ”plombate” curtile palatelor cu blocuri,cum a disparut PADURICEA,Centura si pasajele ARADULUI, Mureselul, zugraveala de pe fatada fostei cofetarii Mimoza(Podgoria) etc.,etc…!!!!! Deci,nu cred ca Giuliano este vinovat pentru inmocirlirea ARADULUI!!!!

  3. Aradean says:

    Juliano Junk…. omul părerilor dar nu a faptelor. Un fel de bețivan de la scara blocului. Poti discuta cu el despre orice si sa isi de-a o parere despre orice dar niciodata el nu a facut nimic concret dar mereu ii judeca pe alții. Nu e bun nimic din ce fac alții dar nici el nua facut niciodata nimic pentru Arad. Un rocker preot asa il stie lumea din Nerv.

    • A-radu says:

      OK, acum spune-ne tu trollache cu ce ești mai putin ,,junk” decât cel pe care-l înfierezi cu mânie proletară. Sau tu esti ,,trash” ?

      • Aradean says:

        Cred ca tu esti Juliano care se apăra de unul singur dar stie in subconștient ca nu e nimeni curios de părerea lui.

  4. Andrei says:

    Un fel de Celentano acest Juliano Junk… doar ca a fost preot inainte sa isi faca Facebook.

  5. Cosmin says:

    Faina aceasta serie de interviuri. Pentru cine e campania. Cine e salvatorul?

  6. Eu says:

    Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
    Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
    Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
    Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni.”

  7. Luci says:

    Deja ne-am saturat la maxim de “liderii” nostri veniti de la sat, direct din grajd de sub coada vacii. Avem nevoie de lideri adevarati, oameni din familii bune si de oameni educati, nu de tarani cu diplome care-si ling intre ei partile dorsale.

    • teddy-eddy says:

      Luci dragă, tu ai pe undeva dreptate. Doar că …
      Pe vremuri … când Aradul era orașul ARAD, se spunea
      ” ARADUL este orașul BĂȘTILOR iar TIMIȘOARA este orașul PĂLĂRIILOR !”
      Acum …

  8. Arad says:

    Ce a facut omul acesta PT arad sa si dea el cu părerea??? Ce jos ati ajuns, sa acordați oricui un interviu

  9. Patrascu says:

    Singura și unica soluție este 😁incinerarea tuturor gunoaielor ascunse prin birourile administratiei locale. Mizerile care cersesc prin centru orasului sint net superioare lesurilor din virful administratiei.

  10. petre says:

    ”Aradean” cred ca problema importanta aci,in acest caz nu este despre cine a fost sau este Giuliano Junc,ci daca cele consemnate/constatate de Giuliano sunt sau nu adevarate!!!!! Din pacate ARADUL seamana tot mai mult cu targurile prafuite din povestile sadoveniene!!!!Este suficient sa faci o ”tura” pe la Dacia sa admiri acele badoace ruginite-opere de arta!!!,Centrul si TEATRUL VECHI,sa vezi cum au fost ”plombate” curtile palatelor cu blocuri,cum a disparut PADURICEA,Centura si pasajele ARADULUI, Mureselul, zugraveala de pe fatada fostei cofetarii Mimoza(Podgoria) etc.,etc…!!!!! Deci,nu cred ca Giuliano este vinovat pentru inmocirlirea ARADULUI!!!!

  11. Florin says:

    O analiză foarte bună făcută de Giuliano Junc.Un om care vede,observă și căruia îi pasã de Arad.În Arad ar trebui să mai fie cel puțin 10 000 de cetățeni ca Giuliano Junc pentru ca orașul să se schimbe în bine .

  12. NICU says:

    Ce aveti cu Giuliano Junc??? Va deschide ochii , poate , poate va mai desteptati stimati aradeni!Eu cred ca a spus doar lucruri de bun simt care se pot face in baza unui plan si cu banii pe care ii au la dispozitie acesti pradalai.E o opinie constructiva , binevenita si realizabila.

  13. Rat pack says:

    Omul sfinteste locul.
    Orasul arata ca locatarii.
    Nu edilii rup bancile din parc ,mazgalesc peretii si arunca gunoi pe malul Muresului.
    Viniiturile au adus cu ei civilizatia si bunul simt de peste munti.

  14. Anonim says:

    Deci în Județul nostru Arad este o problemă foarte gravă!!!
    Începând cu Port-Atur Sinicolaul Mic, Comuna Fântânele, Comuna Frumușeni Branconajul Din Barcă Cu Curent !!! A devenit la Moda se Practică Și Ziua dar Și Noaptea foarte interesant Este că pe iei nu îi vede și nu îi prinde nimeni dar dacă un Pescar Pescuiește pe Râul Mureș Fără Permis imediat este prins și Sancționat. Consider că ar trebui să se facă Controale cu jandarmii cu Bărci cu Motor.

  15. fiul Aradului says:

    Aradul a pierdut din farmecul lui și a ajuns o Alexandria din Teleorman ca atât a fost gândirea lui Falca. Dacă era arădean altfel privea lucrurile, dar el om al Teleormanului ( vedeți unde ii sunt bunicii nu contează ca la un moment dat părinții s-au mutat la Brad) atât a gândit, când pleca din sat la oraș (Alexandria) : vai ce mare și frumos oraș este. Și a făcut după chipul și asemănarea Alexandriei, oraș murdar și prăfuit din Baragan, și Aradul. Pana arădenii nu pun mana pe coada de matura ( merg la vot și votează în cunoștință de cauza nu cum le dictează pastorul) și fugăresc acești prefăcuți de PDL iști care conduc Aradul, pana atunci Arad=Alexandria.

    • NCIS Macea aeroport says:

      Sa-ti fie rușine ca-l critici pe Falca!
      Omul a fost unul dintre cei mai vizionari primari pe care ia avut Aradul de la Burebista incoace, a vrut sa duca orasul la nivelul catunului Brad de unde a fost erectat in Arad.
      Wu aș face un pisoar public cu numele lui, undeva in fața primariei.

  16. Red78 says:

    Aradul este pe locul 13 in tara ca marime si conform datelor INS in ianuarie 2020 populatia minicipiului era de 176.064 locuitori, mai mare cu aproximativ 17.000 locuitori fata de ultimele date care indicau 159.000 locuitori!

    • Ascendis says:

      Aradul are maxim 120.000 de locuitori la ora actuala stabili care lucreaza si traiesc in oras. Se vede dupa cat e de “aglomerat”. In weekend poate chiar mai putin, e pur si simplu pustiu, seamana cu Dr Tr Severin, Resita sau Targu Jiu. Degeaba citesti un recensamant in care diferenta e data de x locuitori cu buletin de Arad care se mai intorc o data pe luna din Timisoara, Oradea, Cluj etc, unde sunt la facultate sau muncesc si traiesc de ani de zile, dar cu buletin ramas pe Arad. La fel, in multinationalele din Timisoara tot al treilea angajat e aradean mutat si ramas acolo care isi cheltuie banii acolo. Aradenii au ajuns sa fie in Timisoara mai multi ca Resitenii sau oltenii, asta spune tot despre “orasul” Arad.

  17. Xpo2y says:

    În Arad era civilizație, prosperitate, curățenie etc atunci când majoritari erau maghiarii, nemții și evreii.

  18. gabi says:

    Acum 20 ani stateam in Timisoara si veneam de cate ori aveam ocazia in Arad la strand. Intre timp m-am mutat in Arad (acum 15 ani) si de cate ori am ocazia as pleca din Arad. Nu inteleg de ce
    – este asa multa mizerie pe strazi si li se permite oamenilor strazii si boschetarilor sa se afiseze prin oras
    – cladirile din centru se degradeaza iar autoritatile locale nu ofera nici un sprijin pt.renovarea acestora
    – nu circula tramvaiul spre zona industriala (de fapt este in interesul firmelor de transport sa nu circule)
    – standul este in continua degradare
    – cetatea Aradului nu s-a restaurat si nu s-a introdus in circuitul turistic la fel ca cea din Alba Iulia
    – sistemul sanitar este la pamant, ti-e si frica sa mergi in Arad la doctor
    Vechiul primar nu a facut nimic. Faptul ca s-a introdus canalizarea si s-au asfaltat cateva cartiere (Gai, Bujac, Sanicolau, Subcetate) nu poate fi trecut la merite ci la lucruri normale pt o asezare care se vrea oras (ce sa mai vorbim ca s-a vrut capitala culturala europeana !!!!). Alti colegi de-ai dansului de partid au putut face treaba (Cluj, Oradea, Timisoara, Alba Iulia, Sibiu) asa ca nu poate avea scuza ca Pe-Se-De-ul e de vina ca nu l-a lasat in pace sa gospodareasca orasul cum trebuie.
    Din pacate astazi Aradul traieste numai din amintiri si se pare ca lucrurile vor ramane mult timp asa.

    Traim intr-un sat cu tramvai, in care singurele realizari sunt aparitia fabricilor de cablaje si a nuneroase magazine Lidl, Kaufland, Penny samd. De fapt acestea nu sunt realizari, magazine similare sunt aproape in orice oras cu populatie de pana in 15.000 locuitori.

    • Red78 says:

      Uita-te ce fac boschetarii si migrantii in Timisoara, numai dezastru. Uita-te si la zecile de fatade renovate in Arad, si NU doar pe Blv. Revolutiei, si luati la pas orasul sa vedeti schimbarile! Au fost alocate fonduri din bugetul local anul asta pentru fatade! Aradul are cea mai mare retea de linie de tramvai din Romania! Urmeaza inca 25 de tramvaie Imperio achizitionate pe fonduri europene. Si exemplele pot continua!

      • teddy-eddy says:

        Tu ai fost vreodată prin ARAD ???
        Că pare să vorbești despre alt oraș.
        Așa-i că prin Arad nu vezi boschetari, cerșetori, vănzătoare de flori legumițe și linguri de lemn ?
        Ce fațade vezi tu renovate pe Centru (i se zicea CORSO dacă nu știi)
        Vrei să-mi spui la ce folosește linia de tramvai de dincolo de Verbiță/Bidi?
        S-a supărat Cel de Sus pe necugetarea Marelui Mogul-Primar, și l-a pus pe Sf. Ilie să dea un bici postului de transformare (oare de ce nu avea paratrăsnet ???). . Măcar de ar vinde șinele nefolosite, cuprul de la catenară … tot s-ar mai scoate ceva … ceva.

  19. ARADON Sport local

    Viitorul sună bine în atletismul arădean
    TIMIŞOARA. După succesul de care s-a bucurat – şi aprecierile venite dinspre Federaţia de specialitate – Campionatul Regional de atletism pentru copii 3, copii 4 şi spiriduşi, organizat de CS Universitatea Arad pe stadionul Gloria, competiţiile de atletism continuă. Iar sportivii arădeni, prin rezultatele obţinute, arată că putem vorbi despre un viitor frumos în acest sport.

    Local

    Se caută morfina de la Spitalul Județean
    Peste 6000 de doze de morfină folosite pe o secție ATI Covid a Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, secție care numără...12 paturi. Au fost folosite doze triple la pacienții internați sau unde s-a „dus” opioidul? 1

    Local

    UPDATE. Trafic oprit pe DN7, între Săvârșin și Birchiș în urma unui accident în care au fost implicate două camioane
    Circulația este deviată pe DJ 707 A. Accidentul rutier nu s-a soldat cu victime. 

    Local

    Dezastru la concursul pentru controlori la Nădlac
    Doar 5 din 31 de candidaţi au reuşit să treacă de proba scrisă pentru postul de controlor de trafic la Nădlac II. 1

    Local

    Se deschide, cu întârziere, ştrandul din Curtici
    CURTICI. Bugetul votat târziu, dar şi unele lucrări care au trebuit realizate pentru obţinerea autorizaţiilor necesare au făcut ca ştrandul de la Curtici să nu se deschidă în luna mai, cum se întâmpla de obicei, ci, în cel mai fericit caz, în a doua parte a lunii iunie.

    Oameni

    Indianul cu cea mai numeroasă familie din lume a decedat. Bărbatul a lăsat în urmă 38 de soţii, 89 de copii şi 36 de nepoţi
    Ziona Chana, indianul cu 38 de soţii, 89 de copii şi 36 de nepoţi, a murit duminică. Bărbatul ar ar fi suferit de diabet şi hipertensiune. 2

    Local

    „Opal”, centru de zi pentru adulţi cu dizabilităţi
    O investiţie de 680.842,54 de lei, inaugurată luni de DGASPC Arad, pe strada Mierlei din cartierul Grădişte. 1

    Local

    Membri noi în Comisia de ordine publică
    2

    Local

    A venit a doua tranșă de bani pentru plata personalului din centrele de vaccinare
    Suma de două milioane de lei acoperă, la zi, cheltuielile cu personalul și facturile aferente activității în centre. 1

    aradon.ro logoPentru noi, confidențialitatea Dvs. este importantă

    Noi și partenerii noștri utilizăm tehnologii, cum ar fi modulele cookie, și vă procesăm datele cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie, pentru a personaliza anunțurile publicitare și conținutul în funcție de interesele dvs., pentru a măsura eficiența anunțurilor și a conținutului și pentru a obține informații despre publicul care a văzut anunțurile și conținutul. Faceți clic mai jos pentru a vă da consimțământul privind utilizarea acestei tehnologii și procesarea datelor dvs. cu caracter personal în aceste scopuri. Vă puteți răzgândi și puteți schimba opțiunile în orice moment, revenind la acest site.