Basescu, salvatorul dreptei ?

Oricât am întoarce-o, logic ar fi ca la congres să se realizeze fuziunea, care ar duce la dispariţia de pe scena politică a unui partid care nu a participat la alegeri, ci s-a născut, împotriva legii, direct în Parlament, la comanda şi pentru uzul personal al lui Traian Băsescu. În loc să bifeze această dispariţie a UNPR ca realizare a PSD, Victor Ponta a decis, peste noapte, să-i prelungească viaţa. Lucru, cel puţin pentru mine, inexplicabil. Ponta zice că, oricum, UNPR-iştii nu au mişcat în front, ci s-au comportat ca nişte vajnici parlamentari USL, aşa că e tot aia dacă se face sau nu se face fuziune.

După părerea mea, nu este deloc acelaşi lucru, pentru că una este să existe acest aşa zis partid sau să fie radiat din registrul partidelor politice. Vreau, nu vreau, mă întreb dacă nu cumva Ponta a renunţat la fuziune pentru că aşa i-a cerut Băsescu, iar el s-a conformat, lucru care începe să devină un obicei. Este absolut cert că UNPR a intrat, pe uşa din dos, în Parlament, pe seama PSD, cu care a făcut Alianţa de Centru- Stânga. De unii singuri nu ar fi avut nicio şansă, iar de făcut alianţe cu altcineva, nici vorbă, nu i-ar fi primit nici PDL-ul. Acceptarea alianţei nu a avut nicio noimă, Ponta nefăcând altceva decât să sacrifice nişte pesedişti care ar fi vrut să candideze, pentru a salva partidul avorton. Mă întreb, cu fiori reci pe şira spinării, dacă nu cumva şi atunci, ca şi acum, Ponta a salvat UNPR-ul la comanda lui Băsescu, să nu piardă omul una dintre jucăriile proprii.

Şi, uite-aşa, puşchea pe limba-mi, s-ar putea ca Traian Băsescu să fie cu adevărat salvatorul dreptei româneşti. Cum ? Simplu, prin compromiterea totală a PSD-ului, mână în mână cu Ponta. Dacă, Doamne, Fereşte, acest scenariu bolnav s-ar adeveri, cu siguranţă USL s-ar rupe, iar cel puţin jumătate din parlamentarii PSD ar trece la PNL, care ar deveni cel mai mare partid din România. Cu ce folos, însă, dacă toate celelalte jucării ale lui Băsescu, inclusiv ce va mai rămâne din PSD, vor avea majoritatea ?