Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și diminuarea deficitelor sale externe rămân ridicate. De asemenea, perspectiva reflectă sensibilitatea țării la schimbările în ceea ce privește încrederea investitorilor, pe fondul necesităților de finanțare externă semnificative și al nivelului ridicat al deținerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenți.

Standard & Poor’s ar putea revizui în scădere ratingul României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, care a urmat prăbușirii Coaliției în mai 2026, ar putea împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028. Agenția vede riscul ca eșecul în implementarea unei traiectorii fiscale și a unor politici credibile nu doar că ar periclita consolidarea bugetară, dar ar putea, de asemenea, să sporească riscurile generale, cum ar fi deteriorarea încrederii investitorilor, majorarea costurilor de finanțare, și presiuni amplificate asupra balanței de plăți.

De asemenea, S&P ar putea lua în considerare o retrogradare dacă se intensifică presiunile externe, de exemplu dacă dificultățile de pe piața energiei perturbă așteptările inflaționiste pe termen mediu ale României, slăbind totodată în mod semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele bugetare.

Agenția de evaluare financiară ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă se reduc deficitele externe și fiscale ale României, oprind erodarea bilanțurilor guvernamentale și externe. Acest scenariu ar fi susținut de un plan politic credibil pe termen mediu, posibil ancorat într-un consens politic amplu, alături de o redresare a creșterii economice.

Conform agenției, confirmarea ratingului reflectă așteptările de bază ale S&P pe termen scurt că România va avea succes în formarea unui guvern care va adopta un cadru bugetar credibil în 2027-2028. În pofida dificultăților politice începând din mai, inclusiv voturi de încredere eșuate pentru premierii nominalizați, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene rămân pe calea cea bună în 2026. În vară, oficialii români au făcut progrese cu legislația pentru deblocarea majorității fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF). Aceste evoluții au dus la un vârf de intrări de fonduri europene anul acesta, sprijinind un buget excepțional de ridicat pentru investiții publice, de 8,5% din PIB, ratele de absorbție ale RRF depășind 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. S&P estimează intrările de fonduri europene la aproximativ 3,5% din PIB în 2026, ajutând o parte semnificativă a cerințelor ridicate de finanțare externă ale României, în timp ce oferă răgazul fiscal necesar pentru a implementa investiții în sectorul public, care reprezintă principalul sprijin pentru activitatea economică în acest an.

Cu toate acestea, un blocaj politic prelungit și riscul unor compromisuri politice de ultim moment, mai puțin ideale, ar putea reprezenta o amenințare pentru proiectata reducere a deficitelor gemene ale României până în 2029. Paralizia legislativă costă România 750 milioane euro în granturi RRF, în urma eșecului adoptării legii salarizării unitare în sectorul public. Fără un cadru durabil pentru a gestiona fondul de salarii din sectorul public (care reprezintă aproape 25% din cheltuielile din 2025), perspectiva fiscală este afectată de declarațiile contradictorii ale partidelor mainstream. Lipsa vizibilității privind majorarea salariilor în sectorul public reprezintă un risc în perspectiva alegerilor din 2028, sporirea fragmentării politice putând avea ca rezultat un derapaj fiscal care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenită cu autoritățile UE, sub procedura de deficit excesiv (EDP).

Agenția de evaluare financiară estimează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, care rămâne cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria privind deficitul fiscal până în 2029. În pofida reducerii deficitelor fiscale, balanța de cont curent este tot mai presată de diminuarea soldului contului de venituri primare, pe fondul creșterii plăților cu dobânzile, în urma majorării nivelului datoriei externe. Ținând cont de tendința în scădere a investițiilor străine directe (FDI), calitatea finanțării externe este un motiv de îngrijorare, făcând stabilizarea mediului politic și asigurarea continuării intrării fondurilor europene elemente cheie pentru îndeplinirea necesităților de finanțare externă ridicate ale țării, se subliniază în comunicat.

‘Premisa noastră de bază este că Romania va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027-2028 și estimăm că economia țării se va contracta cu 0,5% în 2026 deoarece consolidarea fiscală și inflația ridicată, determinată parțial de șocul energetic global, afectează consumul privat. Ne așteptăm la o redresare a PIB-ului la 2,25% în 2027, susținută de redresarea consumului și impulsul fiscal redus. Deși ne așteptăm ca investițiile în sectorul public să scadă cu aproximativ 2% din PIB, alături de reducerea treptată a intrărilor de fonduri europene, anticipăm o revenire a investițiilor în sectorul privat, care va compensa parțial acest deficit. Perspectiva noastră rămâne supusă unor riscuri generate de inflația persistentă, de un mediu politic intern neclar și de tensiunile geopolitice’, se arată în comunicatul agenției de evaluare financiară.

S&P estimează pe ansamblul acestui an un deficit general guvernamental fiscal de 6,25% din PIB, în scădere de la 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.

‘Mai multe pachete de reformă introduse pe parcursul perioadei 2025-2026 au avut ca rezultat câștiguri fiscale, inclusiv din majorări ale taxei pe valoarea adăugată, creșteri ale accizelor, înghețări ale salariilor și pensiilor, precum și ajustări ale impozitului pe profit. Aceste eforturi au dus la o solidă consolidare fiscală și o contractare a cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, în pofida încetinirii economiei. Această contracție a fost stimulată de măsurile de reducere a costurilor, inclusiv de înghețarea salariilor publice și a pensiilor, adoptată anul trecut’, a indicat S&P.

Agenția estimează un deficit general guvernamental de 5,8% din PIB în 2027 și 5% din PIB în 2028. Deși se reduc, S&P previzionează că aceste deficite vor duce la un nivel al datoriei generale guvernamentale nete de 60% din PIB până în 2027, de la 52% din PIB la finalul lui 2025.

Toate cele trei mari agenții de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch) au o perspectivă ‘negativă’ asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara la un pas de un rating din categoria ‘junk’ (nerecomandat pentru investiții n.r.).

Sursa: AGERPRES