De ce nu tratăm serios, profesionist orice meci, fie el şi un amical cu o formaţie modestă? Cred că trebuie să căutăm răspunsul în cutia cu noţiuni de mentalitate. Sigur vom constata că nu putem fi altfel în sport decât suntem în cele de toate zilele.
Citind apelul intelectualilor, care pretind că Traian Băsescu este super-Omul unor alte coordonate spaţio-temporale, mi-am reamintit de un banc de dinainte de ’89. La grădiniţă, tovarăşa le vorbeşte copiilor de personalitatea „tovarăşului”, iar Gigel izbucneşte într-un plâns în hohote. Cu greu, tovarăşa îl face să vorbească, într-un târziu, ca să afle motivul lacrimilor. „Cum să nu plâng, zice Gigel printre sughiţuri, că tovarăşul Nicolae Ceauşescu este aşa de bun şi bunicul îl înjură în fiecare seară!”. Mă gândesc câţi Gigei or fi plâns aflând de apelul acelor intelectuali şi mi se face milă de ei.
Ministrul Transporturilor, democratul Radu Berceanu, vorbeşte de nişte taxe pentru autostradă aberante. După el, românii ar trebui să plătească între 3 şi 6 euro pentru fiecare sută de kilometri! Adică mergi până la Deva, de exemplu, şi plăteşti pentru autostradă între 150.000 şi 300.000 de lei! Până la Constanţa, taxa s-ar ridica la un milion şi jumătate. Din ce lume vine dumnealui, ministrul Berceanu, nu ştim, dar este evident că este cel puţin paralel cu lumea noastră, cu veniturile oamenilor de la noi. • Probabil că Berceanu s-a ghidat la stabilirea taxei după cheltuielile vedetelor TV. O fi văzut că Andreea Marin umblă cu un Mercedes de 70.00 de euroi, ori că Mihaela Rădulescu dă aproape 20.000 de euroi pe o poşetă din piele! – nici de-ar fi piele de drac, Doamne iartă-mă! şi tot n-ar merita să arunci cu atâta spurc de bani pe fereastră. Deci, dom’ ministru, pe ele le-aţi luat ca etalon de venit mediu? Că altfel, totul e fără logică.
Ce-mi place la nebunie e că nimeni nu ştie cine l-a împuternicit pe ambasadorul României la Roma să semneze scrisoarea „celor şase”, pentru ca Italia să nu-şi retragă militarii din Afganistan. Cică a avut aprobare de la „Centrală”, însă nimeni nu ştie cine este „Centrala”. Parcă am fi în „Castelul” lui Kafka.
Pentru câte ni se întâmplă, vă propun spre meditaţie două „pastile”, că tot îmi căzură sub ochi. Prima: „Nu te îngrijora de ceea ce gândesc oamenii; nu li se întâmplă prea des.” (Boileau). A doua: „Eşti inteligent dacă nu crezi decât jumătate din ceea ce auzi. Eşti înţelept dacă ştii care jumătate” (Rudyard Kipling). În rest, să auzim numai de bine!
T.M.
Citiți principiile noastre de moderare aici!