Citez din memorie: „Când a fost problema de la Târgu Mureș, am masat patru divizii, de jur împrejur, pentru că știam ce se urmărește. Acesta este adevăratul patriotism, să faci tot ce poți pentru țara ta, chiar dacă nu poți să spui ”. Nu l-am întrebat ce înseamnă „am ”, nu mă interesa dacă vrea să spună „eu” sau „noi”, mă interesa doar faptul că, atunci, el era implicat în contracararea tentativei de rupere a României. Puțini știu că deja erau pregătite să fie dislocate căștile albastre ale ONU, sub pretextul pericolului declanșării unui război civil interetnic, în urma agresării sălbatice, de către români, a unui etnic maghiar. Care, în cele din urmă, s-a dovedit a fi românul Mihailă Cofariu, bătut cu sălbăticie de către maghiari ! L-am votat pe Băsescu, în primul mandat, convins că este capabil de orice ca să apere integritatea și suveranitatea României. Repet, o cred și astăzi.

Ce s-a întâmplat după aceea? Depinzând de majoritatea parlamentară pentru a-și pune în aplicare planurile și strategia, a făcut concesii peste concesii celor care i-o asigurau. A încercat toate variantele de creare a unui partid prezidențial, care, în regim parlamentar, să modifice Constituția, să transforme România în republică prezidențială. Nu a reușit, pentru că forțele care i se opuneau erau prea mari, dar el a ajuns în situația unui agent sub acoperire care își abandonează misiunea și trece cu totul în tabăra cealaltă. Să ajungi tu, președinte, să grațiezi, de două ori într-un interval de câteva luni, un avocat al mafiei imobiliare, în care, ca primar general al Capitalei, erai direct implicat, duce la ideea că de la bun început asta ai urmărit.Vorba bătrânilor: lupți împotriva păcatului până când ajungi să guști din el!

A fost determinat să facă orice pentru a crea un sistem care să-l asculte orbește, pentru a curăța România de gunoaie, dar în acesta, constrâns de curvăsăria politică, a adus tot gunoaie, iar sistemul l-a făcut complice. Din fericire pentru el, încă îi are la mână pe mulți dintre membrii sistemului, care nu-și permit să-l bage la pușcărie, pentru că are dosare grele de tot. Din nefericire, sunt tot mai mulți dintre aceștia care au garanții că pot să spună orice, deoarece toate dosarele vor primi NUP. Se strânge lațul, iar Traian Băsescu va culege ceea ce semănat: pactul cu diavolul. Sincer, îmi pare rău pentru acel Traian Băsescu de la Lipova, seamănă foarte mult cu prințul din Levant, din „Mistrețul cu colți de argint”.De ziua lui, îi dedic niște versuri.

„Dacă mori, să nu te sperii,
Nu rămâi fără urmași,
Noi, urmând niște criterii,
Facem, iarăși, niște pași

Pași nu vine de la „pas”
Nu suntem în alergare,
E pluralul fără glas,
Se traduce prin „pașale”
Dumnezeu să te odihnească, Traian Băsescu!