O filosofie care viza eliminarea prezumţiei de nevinovăţie şi restrângerea drastică a respectării drepturilor omului, elemente care, bine stăpânite şi abil manevrate asigurau liniştea marilor granguri. Capi ai mafiilor sau diferitelor clanuri interlope de pe cuprinsul Uniunii Europene trăiau şi se dezvoltau bine merci, pentru că, în ciuda faptului că toată lumea îi cunoştea, justiţia nu putea aduna probele pretinse pentru condamnarea lor.

Tocmai din acest motiv s-a decis schimbarea treptată, dar primele experimente nu puteau fi făcute decât într-un stat debil şi slugarnic, cu populaţie neinstruită şi capabilă să suporte orice fără să se revolte. Aşa că, precum în alte experimente, cobaiul ales a fost România. Iar Băsescu şi Macovei, beneficiind de supunerea totală a PD-PDL , însărcinat cu transpunerea aberaţiilor în legi, au fost uneltele perfecte pentru operaţiune, mai ales că stâlcirea justiţiei cu aprobare de la înaltele foruri a fost curată mană cerească pentru eliminarea adversarilor politici. Acel celebru Mecanism de Cooperare şi Verificare nu a fost introdus pentru verificarea independenţei justiţiei şi a respectării statului de drept în România, pentru că nu aceasta se dorea, ci pentru verificarea subordonării totale faţă de iniţiatorii marelui proiect. De ridicat în mod oficial nu putea fi ridicat, din moment ce, prin măsurile luate justiţia şi statul de drept în România nu au făcut paşi înainte, ci, dimpotrivă, mult înapoi.

„Cei care au fost stăpânii monstrului au de ales între a-i deveni slugi supuse şi a fi devoraţi”

Din păcate pentru slugile lui Merkel, se pare că proiectul nu mai are nicio şansă de aplicare la nivelul UE, iar ele însele cad victime sistemului monstruos pe care l-au susţinut şi folosit din plin. Acum, că nu mai sunt la putere, au o singură şansă: să lupte pentru ca monstrul să deţină puterea absolută, în speranţa că acesta îi cruţă, pentru a-l sluji cu credinţă şi ardoare.