Constituţională, din a treia!

Dincolo de uralele care, cu siguranţă s-au auzit în UDMR şi prin secuime, decizia CCR readuce în prim-plan întrebarea ce fel de instanţă este această Curte. Este ea o instanţă care, în interesul ţării, apără legea şi igiena morală? Sau, dimpotrivă, CCR este un for în care luptele politice se tranşează după interesul şi gustul puterii? Părerile sunt împărţite (deşi onorabilă, pentru Curte, ar fi fost unanimitatea), atât în societatea civilă, dar mai ales în rândul clasei politice. Este însă cert că această Curte Constituţională, în componenţa actuală, e tot mai contestată şi mai suspectată că ar face partizanat cu Puterea.

O primă consecinţă a deciziei CCR constă în aceea că viitoarea alianţă PSD-PNL nu mai poate conta pe cooptarea UDMR într-o opoziţie unită, puternică, în stare să înlăture PDL de la guvernare şi, cum îşi propunea Crin Antonescu, liderul PNL, să purceadă la declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. O a doua consecinţă este păstrarea, chiar consolidarea puterii preşedintelui Băsescu şi a partidului pe care îl gestionează după cum îi este placul. Vor fi destui aceia care se întreabă dacă nu cumva Traian Băsescu a trădat interesul naţional. Crede fiecare ce vrea. Absolut sigur este faptul că preşedintele Băsescu şi-a urmărit doar interesul personal – acela de a nu pierde puterea absolută. UDMR poate fi convinsă că Băsescu nu a „trădat-o” nu pentru că ar fi fidel aliaţilor, ci pentru că îşi este fidel sieşi.

Doar faptele, istoria vor dovedi – nu peste foarte multă vreme – dacă Băsescu, PDL şi, nu în ultimă instanţă, CCR nu au deschis porţile formării unui stat în stat, mai precis ale autodeterminării, autoguvernării şi ale autonomiei teritoriale pentru maghiarime. Pentru că acesta este scopul (mărturisit, de altfel) al UDMR şi de aceea copiii maghiari trebuie să înveţe istoria şi geografia în limba maghiară, după manuale concepute şi tipărite la Budapesta. Generaţiile viitoare de maghiari trebuie să înveţe istoria după cum o vede Budapesta şi, astfel, să realizeze că sunt prea puţini sau doar întâmplător legaţi de România.

T.M.