„În data de 28 august, Chestorul Dan Constantin Stoicănescu, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Arad a prezentat, cu mare aplomb, într-o conferință de presă, rezultatele instituției înregistrate în primele 7 luni ale anului. Este de la sine înțeles că situația arată o realitate care nu poate fi analizată doar prin raportare la statistici generale, ci trebuie privită și prin prisma capacității reale de intervenție a polițiștilor aflați efectiv în stradă, element analitic absent din situația expusă de șeful IPJ Arad. În spatele fiecărui indicator se află același element esențial, numărul de polițiști disponibili simultan în teren, în intervalele în care cetățenii au nevoie de răspuns instituțional rapid și eficient, dar și de o prezență preventivă pe întreg intervalul orar. Potrivit bilanțului prezentat, în perioada ianuarie-iulie 2026, colegii noștri au intervenit la 9.239 de sesizări, dintre care 8.179 au fost semnalate prin 112. Față de aceeași perioadă a anului trecut, vorbim despre o creștere de 500 de sesizări în total și de 307 sesizări prin sistemul de urgență. Aceste cifre nu indică o reducere a presiunii operative, ci dimpotrivă, confirmă că volumul de muncă din teren este mai mare, iar nevoia de patrule disponibile este cel puțin la același nivel, dacă nu chiar mai ridicată. În aceste condiții, efectele trecerii la programul în schimburi de 8 ore pentru polițiștii din structurile de ordine publică se văd în rezultatele înregistrate. Problema nu este respectarea timpului de muncă, ci faptul că reorganizarea programului nu a fost corelată cu suplimentarea efectivelor, așa cum s-a expus ca obiectiv principal pentru schimbarea programului de lucru. Aceeași resursă umană, împărțită în mai multe schimburi, înseamnă în practică mai puțini polițiști prezenți simultan în dispozitivele de ordine publică. Este de la sine înțeles faptul că siguranța publică nu se asigură cu efective existente doar în evidențe, ci cu patrule aflate efectiv în teren”, spun cei de la Sindicatul Europol.
Mai departe, sindicaliștii fac o comparație între programul de 12 ore de lucru și cel de 8 ore:
„Situația este cu atât mai complicată în orașele care au secții rurale arondate. În programul de 12 ore, dispozitivul putea permite existența unei patrule pentru oraș și a unei patrule pentru secția rurală. După trecerea la schimburile de 8 ore, pentru a putea acoperi serviciul, aceste dispozitive au ajuns să fie comasate. Rezultatul concret este că două zone operative distincte, cu particularități și distanțe diferite, ajung să depindă de o singură patrulă, respectiv de 2 polițiști. O singură patrulă nu poate asigura, în același timp, activitatea de patrulare în oraș, intervenție în mediul rural, răspuns la apelurile 112, verificări operative și gestionarea situațiilor complexe. Dacă patrula este trimisă într-o localitate rurală, orașul rămâne, în mod inevitabil, fără acoperire. Dacă patrula este blocată în oraș, secția rurală rămâne fără polițiști care să asigure serviciul de patrulare”.
„Exemplul cel mai clar este intervenția polițiștilor în cazurile de violență domestică. În primele 7 luni ale anului, polițiștii arădeni au intervenit la 985 de cazuri de violență domestică, față de 643 în anul precedent, ceea ce înseamnă o creștere de 342 de cazuri, adică o creștere aproximativă de 53%. În același interval, ordinele de protecție provizorii au crescut de la 85 la 198, o majorare de peste 130%, iar polițiștii au aplicat 1.798 de formulare de evaluare a riscului. Aceste date arată că discutăm despre intervenții numeroase, complexe și consumatoare de timp, nu despre evenimente izolate. O intervenție la violență domestică presupune, de cele mai multe ori o deplasare pe distanțe relativ mari, evaluarea riscului, discuții cu persoanele implicate, verificarea condițiilor pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, întocmirea documentelor, luarea măsurilor față de agresor și, după caz, conducerea unor persoane la sediul poliției și, în final, comunicarea cu unitatea de parchet. În mod realist, o asemenea intervenție poate indisponibiliza patrula între 2 și 4 ore. Într-un schimb de 8 ore, o indisponibilizare de 2 ore înseamnă pierderea a 25% din capacitatea operativă a instituției, iar o indisponibilizare de 4 ore înseamnă pierderea a 50% din capacitatea operativă a instituției. Dacă vorbim despre singura patrulă care deservește atât orașul, cât și secția rurală arondată, efectul este evident, timp de câteva ore, strada rămâne fără polițiști”, detaliază sindicaliștii.
Analiza celor de la Europol asupra bilanțului IPJ Arad s-a oprit și asupra infracțiunilor de lovire și alte violențe.
„În același timp, infracțiunile de lovire sau alte violențe au crescut de la 472 la 637 de fapte, iar intervențiile prin 112 au crescut cu 307. Așadar, tocmai în perioada în care sesizările cetățenilor cresc, iar evenimentele operative devin mai numeroase și mai complexe, numărul polițiștilor disponibili simultan în teren este diminuat printr-o organizare a programului care nu ține cont de realitatea operativă. Aceasta este problema de fond, rezultatele negative nu pot fi puse exclusiv în sarcina polițiștilor din teren, atunci când aceștia lucrează în condiții de deficit de personal, cu efective insuficiente și cu zone de patrulare comasate. Polițistul poate interveni la sesizare, poate întocmi actele și poate duce procedura până la capăt, dar nu poate fi în același timp în oraș și în mediul rural, la intervenție și în patrulare preventivă, la sediu și pe stradă”, se arată într-un text publicat de Sindicatul Europol.
În final, sindicaliștii trag și o concluzie referitoare la programul de lucru al polițiștilor din Arad:
„Menținerea programului de 8 ore fără acoperirea corespunzătoare a necesarului de personal riscă să transforme o măsură administrativă prezentată drept normalizare într-o vulnerabilitate operațională pentru siguranța publică. Atunci când două subunități ajung să funcționeze practic cu o singură patrulă de poliție, iar o intervenție complexă poate scoate acea patrulă din dispozitiv pentru până la jumătate din schimb, nu mai discutăm despre o simplă problemă de organizare internă, ci despre un risc măsurabil pentru capacitatea de reacție a poliției. Considerăm, pentru a avea o imagine cât mai completă, că analiza rezultatelor operative trebuie să includă, în mod obligatoriu, și impactul real al programului de lucru asupra numărului de patrule disponibile simultan în teren. Nu este suficient să fie raportate acțiuni, sancțiuni, dosare sau intervenții, fără să fie evaluat câți polițiști au generat efectiv acele rezultate, câte zone au rămas descoperite în timpul intervențiilor complexe și cât timp a fost indisponibilizată singura patrulă care deservea două subunități. Siguranța cetățeanului nu poate fi apărată doar prin indicatori statistici favorabili selectiv, ci prin prezența reală a polițistului în teren, reacție rapidă și capacitate de intervenție continuă. Dacă apelurile la 112 sunt în creștere, dacă violența domestică este în creștere, dacă măsurile preventive sunt mai numeroase, atunci concluzia obiectivă este că dispozitivele trebuie întărite, e nevoie de mai mulți polițiști pe stradă. În lipsa unei suplimentări reale a efectivelor, programul de 8 ore produce un efect contrar celui urmărit și anume reduce numărul de polițiști disponibili în același moment și lasă comunități întregi într-o stare de vulnerabilitate nejustificată”.
Interpelați pe marginea analizei făcute de către cei de la Sindicatul Europol, reprezentanții IPJ Arad au transmis un punct de vedere. Poliția Arad spune următoarele:
„Având în vedere postarea unui sindicat, cu privire la creșterea infracționalității din cauza programului de 8 ore, Compartimentul de Relații Publice face următoarele precizări: Informațiile din material sunt preluate din bilanțul activității polițiștilor arădeni în perioada ianuarie – iulie 2026, care a fost prezentat în conferința de presă organizată în data de 28 august 2026. Datele redau doar parțial situația de fapt, fiind selectate într-o manieră care poate crea o eronată percepție asupra activității polițiștilor arădeni. Astfel, putem sublinia activitatea polițiștilor pentru siguranța rutieră, unde am înregistrat o creștere a numărului de infracțiuni constatate, de la 317 în 2025 la 351 în acest an (+10,73%), precum și a numărului de sancțiuni contravenționale aplicate, de la 16.904 în 2025 la 21.429 în acest an. Au fost înregistrate scăderi la numărul persoanelor decedate, accidentelor grave și al celor ușoare, față de anul trecut. Din punct de vedere al infracționalității stradale, a fost înregistrată o scădere a numărului de furturi, de la 113 fapte în 2025 la 97 în acest an. A crescut și numărul de măsuri preventive luate, numărul ordinelor de protecție emise. Astfel, afirmațiile din articolul publicat de organizația sindicală, referitoare la existența unei legături între modificarea programului de lucru la 8 ore și activitatea polițiștilor, nu sunt susținute de date obiective sau de o analiză factuală, neputând fi reținut un raport de cauzalitate între aceste aspecte”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!