Nu ştiu în ce context a făcut afirmaţia, dar şi ca glumă e sinistră. Ştiu însă că pe vremea când domnul Isărescu era tovarăş, Banca Naţională verifica la sânge achitarea de către întreprinderi a tuturor obligaţiilor legate de plata salariilor. Nu se plătea chenzina a doua dacă nu erau virate impozitul pe salariu, CAS etc. Nu exista pardon şi nu se putea interveni nici de la partid.
După 1989, pe fondul jafului sistematic cinic şi deliberat, patronat de toate guvernele, pentru a putea fi privatizate şi apoi distruse, mii de întreprinderi au fost scutite de la plata unor aşa-zise „datorii istorice”, care le includeau şi pe cele pentru sănătate, pensii etc. Cum pot fi „istorice” nişte datorii care înainte de 1989 nu existau? Pensionarii sunt de vină?
Canalul Dunăre-Marea Neagră s-a construit şi cu duşmanii de atunci ai poporului. S-o fi făcut un calcul, cam câţi pensionari trebuie lichidaţi pentru un kilometru de autostradă? Au ajuns pensionarii duşmanii poporului?
Colac peste pupăză, citesc recent în Jurnal arădean că, potrivit unor statistici, un arădean care munceşte duce în spate 1,17 pensionari. Mai bine s-ar arăta câţi şomeri duce în spate, câtă datorie istorică scutită de la plată, câte hectare de pământ nelucrat şi lăsat pârloagă, câte locuri de muncă care au dispărut şi vor mai dispărea ş.a.m.d. Asta-l cocoşează pe românul de rând. De noi, care am muncit o viaţă, au grijă guvernanţii.
Despre învăţământ, numai de bine! Profesorii sunt oameni periculoşi. Pot crea oameni inteligenţi care pot deveni periculoşi (vezi Stalin, Pol Poth şi alţii).
BUZNEANU MIRCEA,
ARAD, STR. VOINICILOR
Citiți principiile noastre de moderare aici!