Democrat-liberalii joacă tare

Vor avea prioritate candidaţii cu potenţial, fie el politic, fie financiar. Pentru funcţia de primar, de preşedinte al consiliului judeţean, ori pentru un mandat de parlamentar fiecare partid va fi preocupat să promoveze candidaţi cu şanse reale, oameni puternici, apreciaţi de electorat.

Cel mai pregătit pentru acest examen ni se pare a fi PD-L. Încă din 2004, Partidul Democrat a adoptat o politică inteligentă de promovare a candidaţilor. Democraţii au pus mare accent pe alegerile locale.

Printr-o muncă de lămurire a acestora ori prin libera asumare a sarcinilor de către candidaţii cu potenţial, PD a lansat în alegerile locale oameni cu notorietate politică şi publică. Cu siguranţă, ca să dăm un exemplu, lui Emil Boc, preşedintele partidului, i-ar fi convenit mai mult un post de parlamentar. Ar fi fost permanent în Capitală, ar fi beneficiat de mult mai multe oportunităţi. S-a dus însă la Cluj, ca să fie de folos partidului.

Acum, în preajma alegerilor locale, sunt semnale clare că PD-L va proceda aidoma. Fruntaşii partidului, precum Radu Berceanu, Gheorghe Flutur, Vasile Blaga şi alte nume sonore, vor fi aruncaţi în luptă pentru a cuceri primăriile şi consiliile judeţene.

Spre deosebire de celelalte partide, PD-L face o mutere inteligentă – pe de o parte, aruncă în lupta pentru locale artileria grea, iar pe de altă parte induce în mentalul electoratului, încă de acum, candidaturi atractive.

Sigur, se poate naşte întrebarea dacă PD-L nu-şi iroseşte forţele în alegerile locale, sărăcindu-şi potenţialul pentru alegerile parlamentare. Riscul există, dar el este atenuat de eventuala reuşită la alegerile locale. Puterea nu se reduce la o majoritate parlamentară, ci se exercită mai curând în teritoriu.

Apoi, deţinând puterea în municipii şi judeţe, PD-L va beneficia de o puternică susţinere logistică la alegerile generale. În plus, democrat-liberalii au fost mai atenţi şi mai abili în a-şi asigura „rezervorul de cadre”, promovând oameni capabili să câştige repede în notorietate.

Rezumând, PD-L a înţeles această strategie a importanţei cuceririi puterii locale mult mai bine decât celelalte partide şi a trecut la folosirea ei ca armă electorală.

PSD, PNL, celelalte partide reprezentate în Parlament ori aspirante la intrarea în Parlament nu par să fi conştientizat cât de importante sunt alegerile locale, cât contează puterea deţinută în teritoriu. Numele lor „grele” nu par dispuse să se „exileze” în plan local, nici partidele nu se dovedesc capabile să le ceară şi să le impună „sacrificiul”.

Particularizând, PD-L se află bine pregătit pentru alegerile locale şi la Arad. La Primăria Aradului, cel puţin deocamdată, democratul Gheorghe Falcă nu pare să aibe contracandidaţi puternici, nici din partea celorlalte partide, nici din partea zonei independenţilor – spun „deocamdată” pentru că circulă zvonuri potrivit cărora o nouă candidatură a actualului primar n-ar mai fi agreată de Bucureşti, dar până zvonul nu devine ştire, suntem obligaţi să rămânem la ceea ce ştim.

În cazul în care preşedintele Consiliului Judeţean se va alege prin vot uninominal, cum se spune, democratul Gheorghe Seculici va fi, de asemenea, un candidat foarte greu de învins. De ce? Fie şi numai pentru că partidele arădene sunt sărace în personalităţi, în oameni recunoscuţi şi apreciaţi de electorat pentru competenţa şi onorabilitatea lor, iar votul uninominal le-a prins cu garda jos.

Tristan Mihuţa