O obsesie pentru neliniştea noastră

După cum nimeni altul n-ar fi fost capabil să se încrânceneze în asemenea măsură, să-şi alimenteze această obsesie cu multă ură şi să facă din ea o chestiune naţională – ba chiar mai mult decât naţională, dacă ne gândim ce repercusiuni are criza politică, ce imagini jenante oferă ea în plan internaţional.

Obsesia lui Traian Băsescu este eliminarea lui Călin Popescu Tăriceanu din fruntea guvernului şi transformarea Partidului Naţional Liberal într-o entitate neglijabilă – dacă se poate, să aibe chiar soarta dramatică a ţărăniştilor, care de două legislaturi nu mai „respiră” aerul Parlamentului.

Preşedintele putea, bineînţeles, să trăiască alte obsesii. Bunăoară, aceea de-a vedea că România recuperează cât mai repede rămânerea în urmă faţă de ţările Europei Centrale, ca să nu mai vorbim de distanţa dintre noi şi Occident.

Putea avea obsesia modernizării satelor, a reabilitării şi rentabilizării agriculturii. Putea să aibă insomnii din cauza vieţii mizere a atâtor milioane de pensionari ori din pricina dezastrului din Sănătate, care provoacă moartea (altfel evitabilă) a atâtor români.

Puteau fi alte şi alte obsesii, onorabile, dar, nu, preşedintele nostru marşează de mai bine de doi ani pe obsesia personală de-al „demola” pe îndărătnicul Tăriceanu, care a avut „neobrăzarea” să-i nesocotească vrerea cu alegerile anticipate. În fapt, toate demersurile lui Traian Băsescu sunt chestiuni colaterale, anexe ori pretexte pentru a-şi duce la capăt dorinţa de răzbunare.

Nenorocirea pentru această ţară, pentru liniştea şi imaginea sa, este că s-ar putea ca Traian Băsescu să nu trăiască satisfacţia înlăturării premierului Tăriceanu înainte de alegerile la termen, din 2008. Spun „nenorocirea” pentru că, în acest caz, vor urma alte 18 luni de scandal, de atacuri murdare, de nervi, de energii cheltuite aiurea.

Este naiv cine crede că preşedintele Băsescu se va trezi în fiecare dimineaţă, altfel decât cu gândul răzbunării, câtă vreme Tăriceanu se va afla în Palatul Victoria. Aidoma scorpionului, preşedintele va urmări până în ultima clipă înţepătura mortală.

Tristan Mihuta