Oraşul care te stârneşte

Or, la Chişineu Criş investiţiile, multe cu capital străin, sunt de departe cele mai spectaculoase din judeţul nostru, dacă excludem municipiul Arad. Ineul, Lipova, Sebişul, Curticiul, Pecica, Nădlacul ori Sântana n-au ţinut pasul în această competiţie.

Poate n-au ştiut cei de acolo să atragă investitorii, poate primăriile din celelalte oraşe arădene n-au avut în fruntea lor oameni destoinici, primar şi consilieri, capabili să simtă pulsul zilei de azi, dar mai ales a zilei de mâine.

Mă gândeam, la un moment dat, că o posibilă explicaţie pentru puternica dezvoltare a oraşului Chişineu Criş ar fi situarea sa în vecinătatea graniţei de vest a ţării.

Supoziţia nu rezistă. Nădlacul e chiar pe graniţa cu Ungaria. Curticiul sau Pecica sunt şi ele într-o poziţie asemănătoare. Aşadar, nu e locul. Oamenii sunt cei care au sfinţit locul! Ei, primarul, consilierii locali au fost cei care au înţeles că pentru orice pas înainte e nevoie de bani, de investiţii, de noi locuri de muncă. Au simţit oportunutăţile şi au ştiut să le pună în folosul comunităţii.

Chişineul Criş de astăzi te obligă să-i observi şi să-i apreciezi schimbarea. Oraşul e viu, serviciile publice s-au înmulţit, comerţul s-a diversificat. Numeroase bănci – regret că nu le-am numărat – au deschis aici puncte de lucru.

Dacă mai ieri Chişineul Criş îşi „revărsa” navetiştii spre Arad, acum el este un punct de afluenţă pentru populaţia din jur. Dezvoltarea economică a oraşului a determinat creşterea veniturilor populaţiei.

Mai mult, dacă aproape toate localităţile din judeţul Arad se confruntă cu o scădere a populaţiei, la Chişineu Criş numărul locuitorilor a crescut de la ultimul recensământ, deşi sporul demografic este unul negativ. Ce ne sugerează acest fapt? Că localitatea a devenit una atractivă, prin şansele pe care le oferă cetăţenilor, prin oportunităţile care se deschid pentru aceştia.

Devenirea rapidă a Chişineului Criş poate stârni invidii. Nu-i rău. Cred însă că altceva ar trebui să stârnească. Bunăoară, să-i pună pe gânduri pe primarii şi consilierii din alte oraşe. Şi pe alegătorii din alte oraşe, comune, împingându-i să se întrebe dacă nu cumva ar trebui să chibzuiască mai mult şi mai bine atunci când sunt chemaţi să aleagă primarul, consilierii. Pentru că, iată, Chişineul Criş s-a ridicat prin el însuşi, prin oamenii săi, nu din pomeni.

Tristan Mihuţa