Ea este importantă – şi o aplaudăm cu satisfacţie – pentru că ne arată hotărârea preoţimii ortodoxe din Arad de a se manifesta mai pregnant în problemele importante ale cetăţii. De fapt, Biserica a fost aceea care a ţinut trează conştiinţa naţională, care ne-a apărat, de-a lungul veacurilor, limba şi identitatea naţională.
E bine că Biserica Ortodoxă este decisă să nu renunţe la rolul său istoric, că înţelege să-şi asume rolul de voce a cetăţii care trebuie ascultată şi de care, obligatoriu, administraţia locală trebuie să ţină seama. Felul discret în care Biserica Orotdoxă şi-a spus uneori punctul de vedere a fost luat de unii edili ca o slăbiciune şi au trecut peste el cu nonşalanţă, câteodată chiar cu nesimţire.
Declaraţia prezentă are toate temeiurile să convingă pe orice om de bună credinţă. Are logică de-a lungul întregii argumentaţii.
Chestiunea Monumentului nu trebuie politizată şi, cu atât mai mult, transformată într-o manifestare a ambiţiei cuiva, fie el artist ori primar al Aradului. Într-adevăr, amplasând Monumentul în faţa noii Catedrale Ortodoxe, se întregeşte armonios şi fără omisiuni simbolistica marilor evenimente care ne-au marcat istoria ultimilor o sută de ani. Totodată, se subliniază şi rolul Bisericii în înfăptuirea Marii Uniri, care n-a fost unul oarecare. Mai mult, locul acesta a fost odată ales, acolo s-a pus piatra de temelie, de către un preşedinte al României ( e cazul, cum bine subliniază Declaraţia, să stimăm măcar instituţia prezidenţială dacă nu şi preşedintele) şi am fi neserioşi în faţa istoriei, a urmaşilor, să ne jucăm de-a pusul pietrelor de temelie. În fine, acel loc din faţa Catedralei a fost sfinţit de P. S. Episcopul Timotei şi nici acest act nu poate fi ignorat, batjocorit – ca să nu mai spunem că Prea Sfinţitul Episcop Timotei merită tot respectul nostru şi că nu putem uita rolul său public în zilele revoluţiei din ’89, la Arad. Nimeni, aşadar, nu are dreptul să se joace, după capriciile sau orgoliile care-l stăpânesc, cu aceste lucruri, cu istoria noastră şi cu binecuvântarea Bisericii.
Sperăm că Declaraţia Preoţimii Ortodoxe din Protopopiatul Arad îl va însenina şi pe primarul Aradului, Gheorghe Flacă şi-l va împinge la gândul cel bun, pe care deocamdată nu-l are. În recentul interviu pe care l-am realizat cu dumnealui, a refuzat să ne spună ce gândeşte, unde ar vedea amplasat monumentul. Cum ştia că subsemnatul susţine amplasamentul din faţa Catedralei, am înţeles, încă o dată, că vrerea şi gându-i vizează o altă ţintă. Or, cred că punctul de vedere, dacă nu voinţa, Preoţimii arădene nu poate fi ignorat. Dimpotrivă.
Poate măcar acum, poate măcar o dată, primarul nostru va renunţa la ambiţiile personale, la răfuieli şi în sufletul său se va răsfrânge o rază de lumină sănătoasă, binefăcătoare. Altfel, reluăm şi noi chemarea din Declaraţie: „Facem apel la toată suflarea românească din judeţul Arad de a fi unită în faţa acestui deziderat – Monumentul Marii Uniri”…
Tristan Mihuţa
Citiți principiile noastre de moderare aici!