După ce vreme de aproape doi ani a ignorat partidele, nerecurgând la obligaţia constituţională de-a le solicita opinia în probleme importante pentru ţară, acum, brusc, preşedintele „trage” două consultări în trei săptămâni. Ce s-a petrecut atât de grav, de la ultima consultare, cea pe problema votului uninominal? A intrat ţara într-o criză instituţională? Tot preşedintele ne spune că nu e cazul. Atunci?
Nu cred că preşedintele recurge la „consultări” din pricină că, la Bruxelles fiind, dumnealui şi premierul Călin Popescu Tăriceanu s-au bălăcărit (pe englezeşte!) prin presa străină. Altceva îl doare tare pe domnul preşedinte – faptul că a pierdut controlul asupra lucrurilor. Şi când zic „control” nu am în vedere logica, raţiunea lucrurilor (care oricum, nu l-a interesat), ci faptul că a scăpat din mână capătul sforilor de care ţinea să-i dirijeze pe toţi, ca pe nişte marionete.
Este evident că Traian Băsescu nu mai are puterea de-a influenţa mersul treburilor, de-a le da cursul pe care-l voieşte, de-a-şi face jocurile, de-a-şi impune orgoliile şi de-a puncta prin răzbunări. Parlamentul îi este deja potrivnic. Premierul i-a întos spatele înaintea parlamentarilor. Guvernul este şi el un teritoriu pierdut de Traian Băsescu, controlat de Tăriceanu şi de liberali. Nici Partidul Democrat, jucăria prezidenţială, nu mai funcţionează ca înainte. PD este izolat şi stă pe buza prăpastiei, parcă aşteptând lovitura de picior finală a lui Tăriceanu, care să-l scoată de la guvernare.
Aşadar, consultările de la Cotroceni au sens doar din perspectiva recâştigării puterii, a controlului de către preşedinte. Aceasta ar însemna „rezolvarea” crizei politice, pentru Traian Băsescu, şi în nici un caz vreo concesie pe care acesta ar face-o democraţiei ori Constituţiei. Fiindcă, asemenea lui Ludovic al XIV-lea, Traian Băsescu s-a comportat de parcă dumnealui ar fi Statul, Democraţia şi Constituţia. Or, e greu de crezut că, deodată, ar vrea să fie altfel decât a fost, de cum este.
T.M.
Citiți principiile noastre de moderare aici!