Dacă ar fi să definim în câteva cuvinte binefacerile lunii octombrie, ne-am rezuma la trei: belșug, blândețe, lumină. Ar fi bine să ne bucurăm în fiecare clipă de toate acestea împreună. Soarele are o strălucire unică, blândă și caldă deopotrivă. Adevărat balsam pentru sufletul obosit de muncă, probleme, stres. Acum mai mult ca niciodată vedem altfel paleta de culori a toamnei. De la verdele profund al coniferelor la galbenul intens al paltinilor sau purpuriul iederii. De câte ori avem ocazia, să lăsăm soarele să ne mângâie corpul, acest ,,medicament’’ chiar și în doze modeste, are efecte de nebănuit. Să nu uităm de fructe și legume, ele s-au hrănit din plin cu lumină tot anul și acum sunt la maturitate. De asemenea, sunt la ordinea zilei curele cu mere pentru reglarea greutății corporale, cele cu zarzavaturi verzi pentru întinerire, iar legumele crude pentru curățarea tubului digestiv. Orice regim alimentar, în această perioadă are efect maxim; roadele pământului sunt proaspete purtând toată energia și substanțele nutritive în integritatea lor. Plantele medicinale de sezon le găsim din abundență în păduri și livezi: brusture, gențiană și miraculoasa cătină. Dar să nu uităm de sfatul specialiștilor înainte de a începe o cură sau o dietă! Doar ei sunt în măsură să ne ofere rețeta perfectă. Să trecem la mișcare: cules de mere, pere, struguri și gutui, se bat nucile, se admiră explozia de dalii și crizanteme care alungă nălucile iernii ce se apropie. Iubitorii de plante și deținătorii de grădini au multe de făcut. Se strâng frunzele moarte, se mută ghivecele cu flori în casă, se plantează bulbii de lalele și narcise, pomii, arbuștii și tufișurile decorative. Prinși de atâta muncă și oboseală, uităm că octombrie este luna melancoliilor, a frunzelor moarte și a zilelor care se scutură împreună cu ele lăsînd calendarul fără foi… Chiar și fără rime, natura este o poezie! Câtă vreme mai putem ieși în mijlocul ei, salutăm plecarea păsărilor migratoare care săgetează cerul cu țipete ascuțite, colindăm pe fânețe dezgolite unde se răsfață tufe de mărăcini, pe lângă liziera pădurii unde-s așternute trene regale de brândușe violete și s-a copt măceșul și păducelul. E toamnă, e Brumărel; spectacol mare de culoare și miros de must, zacuscă și dulceață. Pentru cei care stau închiși în casă ca-n carapace și nu mai ajung în natură, doar visează să-i spună pe nume scriind volume de poezii, încercând să gândească pozitiv, va trece și toamna asta… cu bine!