Țăranii noștri știau să nu se culce noaptea sub soc că li se vor betegi oasele, după-amiază sub nuc că-și vor pierde vigoarea; ei căutau loc de odihnă la umbră de paltin, îmbrățișau trunchiul bradului pentru a-și recăpăta energia. Nobilii scoțieni aveau câte un arbore bătrân, izolat, unde la vreme de seară își descărcau sufletul făcându-și spovada. Plecau de lângă falnicul arbore despovărați de griji. De-nbrățișezi la ceas de seară un stejar mare și viguros îți vei recăpăta puterile și dârzenia. În Franța începutului de secol, bolnavii erau așezați sub arborii seculari pentru a-și extrage vindecarea și puterea din inima acestora. Indienii se retrăgeau în pădure, lângă trunchi de pin, recăpătându-și energiile irosite. Prin neasemuita frumusețe, viața plină de freamăt și mișcare, învăluită în taine și mister, magia pădurii exercită asupra omului un farmec neîntrerupt. E atât de vie încât răspunde sentimentelor noastre de tristețe și bucurie, cu o reacție aproape umană ce ne încarcă de forță și energie. Românu-i frate cu codrul, și nu este o simplă metaforă. Străvechile practici sunt azi confirmate de știință. Există o permanentă legătură între copaci, oameni și mediu, o influență reciprocă invizibilă ochiului uman. Îmbrățișați copacii dacă-i iubiți! Atât cât mai avem parcuri și păduri să profităm de energia lor dădătoare de viață. Este plăcut să faci plimbări prin zone cu multă vegetaţie, să asculţi ciripitul păsărelelor şi să descoperi că fiecare copac are o poveste şi, ce este mai important, are propria energie. Da, sunt copaci în preajma cărora starea noastră de spirit şi de sănătate se schimbă. Se spune că este bine să punem palmele pe trunchiul copacului, să ne lipim cu spatele de el sau să-l cuprindem în braţe pur şi simplu, iar el ne va transmite energia lui binefăcătoare şi putere.

Falnicul stejar era numit în antichitate „arbore sfânt” şi este plin de energie, puternic, ajutând în stările de oboseală sau convalescenţă. Să ne facem doar timp, câteva minute pe zi să-i stăm alături, iar el ne va ajuta. Ce frumoşi sunt brazii încărcaţi de zăpadă şi câtă bucurie aduc de sărbători în casele noastre! Mirosul lor te înviorează şi te ajută să respiri mai uşor. Cine nu a băut sirop din muguri de pin când tusea nu-i dădea pace? Parcurile sunt pline cu bătrânii tei care, primăvara ne alintă cu mirosul lor inconfundabil, făcându-ne mai visători și mai dornici de pace, dragoste şi linişte interioară. Salcia îşi scaldă pletele în apă admirându-se în oglinda ei. Te face să te cunoşti mai bine, să te redescoperi, să te eliberezi de stres. Castanul înflorit pare o imensă biserică în care toate lumânările sunt aprinse. În preajma lui ne vom găsi liniştea şi încrederea. Fagul are o mare energie care ne va scăpa de tristeţe redându-ne vitalitatea.

Poveşti sau nu, trăim în comuniune cu natura care, ne apără sau ne pedepseşte când greşim. Imensa ei forţă ne ajută sau ne distruge. Sănătatea noastră depinde de ea şi ar fi bine să petrecem mai mult timp departe de zonele poluate, să facem lungi plimbări în parcuri sau în păduri. Profităm de aer curat, peisaje de poveste şi facem mişcare.

„Sunt copaci în preajma cărora starea noastră de spirit şi de sănătate se schimbă”