Alimentele pe care le consumăm trebuie să ne ofere, atât cantitativ, cât și calitativ, nutrienții necesari pentru o stare de sănătate optimă. Carbohidrații reprezintă principalul combustibil al organismului uman și îi regăsim sub două forme: cu „eliberare rapidă” cum sunt zahărul, mierea, malțul, dulciurile și alimentele rafinate și cu „eliberare lentă” precum cerealele integrale, legumele și fructele proaspete. Ultimele conțin mai mulți carbohidrați și/sau mai multe fibre, ajutând la încetinirea eliberării zahărului în sânge. Carbohidrații cu „eliberare rapidă” au tendința de a elibera brusc energia, urmată de scăderea acesteia, în timp ce carbohidrații cu eliberare lentă furnizează mai multă energie, fiind, astfel, de preferat.

• Carbohidrații complecși, precum cerealele integrale, legumele, fasolea boabe, lintea sau carbohidrații mai simpli, precum fructele, au nevoie de un timp mai îndelungat pentru a fi digerați, comparativ cu carbohidrații rafinați.

• Carbohidrații rafinați precum pâinea albă, orezul alb și cerealele procesate au efect similar zahărului rafinat. Procesul de rafinare și chiar și gătitul încep să descompună carbohidrații complecși în carbohidrați simpli, predigerându-i.

Cuvântul carbohidrați echivalează pentru mulți cu „amenințarea albă”: zahăr alb, faină albă sau variantele acestora. Carbohidrați înseamnă și fructe, legume, fasole, mazăre, semințe, nuci. Fiecare dintre acestea conține un element foarte important pentru alimentația umană: fitonutrienții. Fitonutrienții sunt substanțe chimice de origine vegetală, cu rol curativ, care se găsesc doar în anumite tipuri de carbohidrați. Prefixul „fito” înseamnă plantă, astfel că fitonutrienții sunt nutrienți care se găsesc exclusiv în alimentația de origine vegetală.

1. Zahărul din fructe – un amestec de carbohidrați. Principalul carbohidrat din majoritatea fructelor este fructoza. Aceasta pătrunde repede în sânge, dar este clasificată ca fiind „cu eliberare întârziată”, întrucât organismul trebuie să o transforme în glucoză înainte de a o putea folosi pe post de combustibil, procesul acesta încetinindu-i efectul asupra organismului. Strugurii și curmalele conțin glucoză aproape pură, încadrând carbohidrații pe care-i conțin în categoria celor cu „eliberare rapidă”. Merele conțin, în principal, fructoză si, astfel, carbohidrații conținuți de acestea sunt cu eliberare relativ întârziată. Bananele conțin atât fructoză, cât și glucoză, ridicând destul de rapid nivelul glucozei din sânge.

2. Zahărul – de evitat. Atunci când consumăm alimente care conțin zahăr, pancreasul produce un hormon important pentru metabolism, insulină, care ajută zahărul să pătrundă în celule. După ce zahărul pătrunde în celule, el poate fi transformat în energie cu ajutorul mitocondriilor „uzinele energetice” ale celulelor, datorită rolului esenţial în producerea de energie celulară). În starea sa optimă, interacțiunea dintre nivelul de insulină și zahărul din sânge este un mecanism bine calibrat. Atunci când se consumă regulat mult zahăr, nivelul de insulină din sânge crește. Pe parcurs se dezvoltă o rezistență la efectele insulinei și, astfel, vom avea nevoie de mai multă insulină pentru a face aceeași muncă. Rezistența la insulină a fost asociată cu boli precum diabetul, demența, afecțiunile cardiace.

redactia.jurnalaradean@informmedia.ro

„Carbohidrații reprezintă principalul combustibil al organismului uman”