Un gram de lipide generează 9,3 kilocalorii, în comparație cu aproximativ 4kcal/g, valoarea medie pentru proteine și carbohidrați. Grăsimile există în organism sub mai multe forme, cum ar fi trigliceridele, acizii grași liberi, fosfolipidele și steroizii. Creierul nostru este format din 50% grăsimi, acestea reprezentând componenta esențială a tecii de mielină care înconjoară neuronii. Deoarece mulți dintre noi fugim de grăsimi (inclusiv de cele „esențiale”, pe care corpul nostru nu le poate produce și trebuie aduse prin alimentație), pe motiv că ne îngrașă sau ne îmbolnăvesc, important este să facem distincția între tipurile de grăsimi. Funcțiile lipidelor în organism sunt importante: toți hormonii steroidieni sunt produși de colesterol, organele vitale sunt susținute și protejate de către depozitele adipoase, vitaminele liposolubile (A,D, E, K) sunt depozitate și transportate în organism prin intermediul grăsimilor, căldura corpului este păstrată și datorită existenței stratului de grăsime subcutanat.

Acizi grași care trebuie reduși

1. Acizii grași saturați pe care îi întâlnim în produsele de patiserie, în grăsimile animale, în general, în mezeluri, în uleiul de palmier, în uleiul de arahide, în produsele lactate, în unt.

2. Acizii grași „trans”. Aceștia sunt prezenți în biscuiții din comerț, produsele de patiserie, în margarină, în alimentele prăjite, în general. Feriți-vă de uleiurile și grăsimile hidrogenate. Ele sunt folosite în industria agroalimentară deoarece permit o mai bună conservare a produselor de patiserie.

Acizi grași care trebuie privilegiați

1. Acizii grași mononesaturați, care se găsesc, în principal, în uleiurile vegetale presate la rece.

2. Acizii grași polinesaturați, pe care îi întâlnim în uleiurile presate la rece și în peștele gras din mările reci. Din această familie fac parte acizii Omega 3 și Omega 6.

În funcție de sursă, acizii grași Omega 3 îi regăsim în produsele vegetale (semințele și uleiul de in, uleiul de cânepă, uleiul de nuci, uleiul de rapiță) și în produsele de origine animală (macrou, somon, hering, ton). Despre acizii grași Omega 3 știm că fluidizează sângele, reglează tensiunea arterială, conferă elasticitate venelor și arterelor, reduc trigliceridele din sânge, îmbunătățesc performanța creierului.

Pentru aportul de Omega 6 este indicat că consumăm ulei din sâmburi de struguri, de floarea-soarelui, de nuci, de rapiță. Omega 6 se regăsește, în exces, în dieta multor oameni din societatea actuală, bolile cardiovasculare putând proveni și de la un consum excesiv de Omega 6 și o carență de Omega 3.

Acidul gras Omega 9 este un acid gras mononesaturat, care poate fi sintetizat de către organism, regăsindu-l în uleiul de măsline, de rapiță, în avocado.

„Mulți dintre noi fugim de grăsimi (inclusiv de cele „esențiale” aduse prin alimentație), pe motiv că ne îngrașă sau ne îmbolnăvesc, important este să facem distincția între tipurile de grăsimi”