Vitamina B7 (biotina, vitamina H) este esențială pentru menținerea sănătoasă a pielii, a părului și a unghiilor, ajută la dezvoltarea, mențierea și repararea țesuturilor musculare. Carența duce la oboseală, dureri musculare, inflamații ale pielii.Surse alimentare sunt ficatul, ouăle preparate termic, peștele, carnea, nucile, semințele, leguminoasele, cartoful dulce și unele legume. Suplimentele în doze mari pot interfera cu anumite analize de laborator, inclusiv teste tiroidiene și cardiace; pacientul trebuie să informeze medicul și laboratorul despre utilizarea lor.

Vitamina B9 (acidul folic) cuprinde folații naturali din alimente și acidul folic utilizat în produse fortificate și suplimente. Este esențială pentru sinteza ADN-ului și ARN-ului, diviziunea celulară, formarea normală a globulelor roșii și metabolismul homocisteinei. Necesarul este deosebit de important în perioadele de creștere rapidă și în sarcină.

Deficitul produce anemie megaloblastică și poate cauza oboseală, slăbiciune, paloare și inflamația limbii. Un aport insuficient înainte de concepție și la începutul sarcinii crește riscul defectelor de tub neural; suplimentarea trebuie urmată conform recomandărilor medicale. Dozele mari de acid folic pot masca anemia provocată de deficitul de vitamina B12, fără a preveni afectarea neurologică.

Sursele bogate în folați sunt legumele cu frunze verde-închis, leguminoasele, sparanghelul, broccoli, avocado, citricele, ficatul și produsele fortificate. Folații sunt sensibili la căldură și se pot pierde în apa de gătire, de aceea este utilă alternarea alimentelor crude cu prepararea blândă.

Vitamina B12 (cobalamina) este necesară pentru formarea normală a globulelor roșii, sinteza ADN-ului și menținerea funcției neurologice. Absorbția ei presupune eliberarea din alimente în stomac, legarea de factorul intrinsec și absorbția la nivelul ileonului, ceea ce explică apariția carenței în anumite boli digestive sau după unele intervenții chirurgicale.

Deficitul poate produce anemie megaloblastică, oboseală, glosită, amorțeli, furnicături, tulburări de echilibru, memorie sau dispoziție. Afectarea neurologică poate apărea chiar și fără anemie și poate deveni ireversibilă dacă deficitul este prelungit. Riscul este mai mare la vegani, vârstnici, persoane cu anemie pernicioasă, chirurgie bariatrică, boli ale stomacului sau ileonului și la utilizarea îndelungată a unor medicamente precum metforminul ori inhibitorii pompei de protoni.

Vitamina B12 se găsește în mod natural în alimente de origine animală, precum carne, pește, fructe de mare, ouă și lactate, precum și în alimente fortificate. Persoanele cu alimentație vegană au nevoie de o sursă sigură din alimente fortificate sau suplimente, în doză adaptată și, când este cazul, cu monitorizare biologică.