1. Dezechilibrul zahărului din sânge (glicemiei). Regimurile alimentare, omiterea unor mese sau un mod de hrană neregulat, pofta de mâncare exagerată și consumul de alimente bogate în zahăr și carbohidrați cu indice glicemic mare perturbă echilibrul zahărului, conducând la scăderea glicemiei, la apariția poftelor și la pierderea sensibilității celulelor la insulină. În cazul unei diete bogate în zaharuri, cromul – un mineral cu rol important în controlul zahărului din sânge – este eliminat. Cromul se găsește în carnea de vită, carnea de curcan, drojdie de bere, fasole, orez brun, broccoli, ouă, fasole verde, ciuperci.

2. Dezechilibrul neurotransmițătorilor. Atunci când neurotransmițătorii se găsesc în cantități suficiente, starea emoțională se menține stabilă. În momentul în care aceștia sunt „dezechilibrați”, unele persoane pot mânca exagerat dulciuri sau produse bogate în amidon. Tulburările de alimentație s-ar putea să fie legate, în mod deosebit, de tulburări ale metabolismului serotoninei. Serotonina este un neurotransmițător cu rol în controlul cantității de carbohidrați și care controlează și comportamentul impulsiv și obsesiv. Serotonina este produsă din triptofan, un aminoacid care se găsește în alimente precum brânza de vaci, fasole, banană, migdale, carne de de pasăre de curte, curcan, pui.

3. Deficitul acizilor grași esențiali. Persoanele care suferă de tulburări de alimentație au adeseori fobie de grăsimi. Dietele sărace în grăsimi au fost legate de apariția stării de depresie și nervozitate în mare parte datorate grăsimilor esențiale care joacă un rol vital în funcționarea creierului și în producerea hormonilor de stres și a celor sexuali.

„Tulburările de alimentație determină dezechilibre biochimice și fiziologice”