Cruciferele sunt sărace în amidon, zaharuri și calorii pentru că planta nu își folosește frunzele pentru a depozita amidon sau zaharuri, ci doar pentru a le sintetiza. Alături de nutrienții care ajută sănătatea (calciul, potasiul, fierul, vitaminele C, K, A), cruciferele sunt bogate în carotenoide, polifenoli, isotiocianați și indoli. Pe lângă proprietățile antiinflamatoare, isotiocianții și indolii sunt considerați luptători cu cancerul, multe studii demonstrând efectul preventiv împotriva anumitor tipuri de cancer al unui consum săptămânal de trei până la cincii porții de plante din familia cruciferelor. Alte studii reliefează acțiunea sulforafanului prezent în crucifere împotriva Helicobacter pylori, o bacterie care cauzează ulcere gastroduodenale. Anumite carotenoide (luteina și zeaxantina), antioxidanți prezenți în crucifere, încetinesc evoluția degenerării maculare și ajută la reducerea incidenței cataractei. Fiind bogate în calciu și vitamina K, legumele crucifere susțin sănătatea și rezistența oaselor. Calciul din crucifere este absorbit ușor de organism, iar vitamina K ajută la creșterea densității minerale a oaselor. Legumele crucifere au și un efect cardioprotector datorită fibrelor și antioxidanților conținuți, contribuind la scăderea colesterolului „rău” – LDL și a trigliceridelor.

Un aliment poate fi bogat în nutrienți, însă ne interesează și ce cantitate ajunge în sânge. Gradul de accesare a nutrienților se numește biodisponibilitate și poate fi stimulat de alte substanțe: asimilarea fierului din crucifere este crescută în

prezența vitaminei C, iar adăugarea grăsimii sau uleiului la legumele verzi ajută organismul să absoarbă din vitaminele A, D, E și K – vitamine liposolubile. redactia.jurnalaradean@russmedia.ro

Citat: „Crucifere includ varza, varza de Bruxelles, gulia, varza kale, salata verde, conopida, broccoli, varza chinezească, ridichea, napul, rucola”