Întâlnim, însă, alimente care conțin carbohidrați nocivi (zahărul – prezent sub diverse forme și în alimente variate, junk-food) responsabile pentru apariția multor afecțiuni. Important este să cunoaștem deosebirile dintre carbohidrațiși să facem alegerile cele mai potrivite. Este bine să știm că orice carbohidrat „bun” poate să devină „rău” prin prelucrare, prin adăugarea de zahăr, grăsimi, aditivi sau dacă este gătit excesiv.

1. Leguminoasele. Din punct de vedere tehnic sunt semințe adunate într-o teacă, păstăile reprezentând o familie de legume hrănitoare, inclusiv fasolea, mazărea, năutul, lintea. Aceste alimente nu sunt doar sursă de carbohidrați, ci și de proteine, reprezentând un substitut al cărnii în dietele vegetariene. Leguminoasele conțin fibre multe, cele solubile ajutând la reducerea colesterolului din organism. De asemenea, sunt surse de fier, folat, vitamine din complexul B.

2. Ovăzul. Iaurtul cu ovăz de la masa de dimineață poate să nu fie cel mai apetisant mic dejun (devine mai gustos, însă, dacă îl îmbunătățim adăugând niște fructe), dar conține o fibră, beta-glucan, care elimină din organism particulele care formează colesterolul, înainte să se transforme în colesterol și să astupe arterele. Cerealele (ovăzul, meiul, hrișca, tărâțele de grâu) conțin acid fitic, care este benefic și, în același timp, dăunător: prin acțiunea antioxidantă contribuie la diminuarea riscului de cancer de colon și boli cardiace, dar, pe de altă parte, împiedică absorbția anumitor minerale. Atenție la frecvența utilizării lor.

3. Ananasul. Acest fruct tropical are un conținut ridicat de vitamina C, fibre și mangan, care protejează atât inima, cât și oasele. Are din abundență bromelaină, substanță cunoscută pentru efectele ei antiinflamatoare, contribuind, în același timp, și la eliminarea acumulărilor anormale de mucus de la nivelul țesuturilor. Bromelaina aduce o serie de beneficii pentru sănătate: ajută la prevenirea afecțiunilor cardiace prin împiedicarea formării cheagurilor, combate edemele și facilitează digestia. Se recomandă consumul fructului în stare proaspătă deoarece, prelucrarea necesară pentru conservare, distruge cea mai mare parte din bromelaina fructului.

4. Cartoful dulce este o legumă rădăcinoasă, bogată în betacaroten (provitamina A), vitaminele E și C, dar și vitamina K, indispensabilă pentru coagularea sângelui; asigură, de asemenea, fibrele care reduc nivelul colesterolului. Cu toate că sunt dulci, nu au un conținut caloric prea bogat, ajungând la 120 calorii la un cartof de dimensiuni medii.

5. Orezul brun poate fi o alternativă atunci când alegem ca și garnitură un carbohidrat. În comparație cu orezul alb, care a fost curățat de nutrienți, orezul brun mai păstrează tărâțele intacte și, astfel, este o sursă bună de vitamine ale complexului B, inclusiv vitamina B1 (tiamina), de minerale – calciu, fosfor, fier și de fibre. Orezul brun, este, de asemenea, o sursă bună de vitamina E.

„Este bine să știm că orice carbohidrat „bun” poate să devină „rău” prin prelucrare”