Nefirescul începe imediat dincolo de această luare de poziţie: PSD Arad s-a dovedit,
în ultima vreme, un partid fără voce. Sau, dacă i s-a auzit vocea, a fost una
slabă, răguşită. Cum-necum, PSD Arad a ajuns să nu mai fie auzit de simpatizanţii
săi, de cetăţeni, în general. Nu este nici pe departe acea forţă de opoziţie care
să arate că ar fi capabilă să preia conducerea administraţiei arădene la următoarele
alegeri. Organizaţia judeţeană pesedistă a pierdut oameni de valoare, a fost decimată
de inşi cu interese meschine, personale mai curând, decât de partid. Nu ştiu câte
partide ar fi renunţat la cinci din cei şase consilieri ai săi, aleşi de arădeni,
în CLM, dar uite că PSD Arad a făcut acest gest necugetat. Consecinţa este una
dezastruoasă pentru pesedişti. Nu au oameni care să iasă în faţa cetăţenilor,
să critice paşii greşiţi ai administraţiei locale, să pună presiune pe această
administraţie, să arate că PSD Arad are oameni capabili să reprezinte mai bine
interesul arădeanului decât o fac „portocaliii” de astăzi. Mai mult, după unele
voci din PSD, chiar şi unii lideri actuali critică orice în afară de modul în
care Gheorghe Falcă înţelege să conducă administraţia actuală, din cauză că au
firme care depind de bunăvoinţa primăriei, de unde pot avea acces la lucrări etc.
Prin urmare, virulenţa cu care PSD critică neregulile din 6 octombrie păleşte
şi rămâne fără valoare în faţa atâtor altor nereguli care se petrec zilnic în
Arad, fără ca PSD să le sancţioneze.
Într-un fel, ce se întâmplă în plan local are corespondent în plan naţional.
Aceleaşi slăbiciuni, aceeaşi lipsă de reacţie, aceeaşi somnolenţă, uneori dorite
chiar de cei care conduc partidul. De altfel, Adrian Năstase, într-un editorial
publicat miercuri în „Jurnalul Naţional", defineşte extrem de plastic,
de sugestiv, ce mai înseamnă actualmente partidul pe care l-a condus: „PSD e
gata să arunce pe piaţă spectaculosul Merge-des Presidency, limuzina social-democrată,
prima maşină din lume fără direcţie, dar dotată cu claxon de mare putere, capabil
să ascundă faptul că motorul nu se aude, pentru că – spun unii – a fost vândut
de mult.” Cum ar veni, coborând din nou în plan local, protestul PSD Arad, după
6 octombrie, a fost un claxon menit să-i ascundă tăcerea cotidiană, favorabilă
administraţiei portocalii.
T.M.
Citiți principiile noastre de moderare aici!