ARAD. Rar mi-a fost dat să văd atâta pasiune, dragoste şi devotament închinat unei singure discipline sportive precum la familia Kunszabo. Aşa se explică şi numeroasele performanţe de talie naţională şi internaţională obţinute. Cu modestie. Aşa cum au învăţat de la părintele judo-ului românesc, regretatul Mihai Botez, care spunea:

„Atunci devii un mare campion când poţi vorbi fără cuvinte”.

Iar faptele în cazul familiei Kunszabo sunt grăitoare.

Mai întâi a fost Mihai, cel care le-a insuflat dragostea faţă de judo celor trei copii ai săi. Cărora mereu le-a amintit vorbele marelui campion de box Muhammad Ali:

„Am urât fiecare minut de antrenament, dar mi-am zis mereu: Nu te da bătut! Suferă acum şi trăieşte restul vieţii ca un campion”.

Cel dintâi care şi-a bătut în performanţe tatăl a fost Luca (27 de ani), cel supranumit „Mister ippon”, multiplu medaliat european, indiscutabil, cel mai valoros produs al judo-ului arădean din ultimii ani. Nu şi-a spus încă ultimul cuvânt pe tatami şi, în paralel, este şi profesor la catedra de judo a CSŞ Gloria Arad, unde şlefuieşte campionii de mâine.

Apoi a venit pe lume Matei (12 ani), care vrea să-i calce pe urme fratelui mai mare. E deja obişnuit cu înălţimile podiumurilor de premiere naţionale. Şi cât de curând va trece la următorul nivel.

În fine, cea din urmă şi, poate, într-o zi cea dintâi performeră din familia Kunszabo, Maria (7 ani) s-a născut, parcă, pe tatami. La 4 ani îmbrăca kimono-ul şi buchisea „Joaca de-a judo”. La vârsta ei nu are adversare, fiind o promisiune a judo-ului feminin românesc.

O familie de judoka, o familie de campioni. Familia Kunszabo!