„Studii de Ştiinţă şi Cultură”

Volumul se deschide cu articolul Rolul lui Vasile
Goldiş în realizarea
învăţământului
românesc la Arad, semnat de prof. univ. dr.
Aurel Ardelean, rectorul
Universităţii de Vest
„Vasile Goldiş” din
Arad, vicepreşedinte al
Federaţiei Europene a Şcolilor Superioare,
urmat de lucrările din cadrul tematicii:
Literatură religioasă. Ecumenism.

Dintre textele publicate la această temă,
semnalăm: Sărbătoarea naşterii
Domnului – Binecuvântarea familiei
(Patriarhul Daniel al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe
Române); Importanţa şi rolul
bisericilor creştine din Europa, potrivit
documentelor pregătitoare ale celei de-a treia
adunări ecumenice europene (AEE3) (IPS
Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului);
Sacrul (Acad. Mihai Cimpoi, Rep. Moldova);
Primatul lui Petru şi al Bisericii Romei
în primele trei secole creştine (Dr.
Florentin Crihălmeanu, Episcopia
Greco-Catolică, Cluj-Napoca); Psalmii lui Tudor
Arghezi, o perspectivă semio-discursivă
(prof. univ. dr. Emilia Parpală, Facultatea de
Litere, Craiova); Aspecte identitare ale
finalităţilor educaţiei religioase
(prof. univ. dr. Iovan Marţian, Universitatea de
Vest „Vasile Goldiş” din Arad);
Tudor Arghezi, un răzvrătit în tagma
monahală (Drd. Mirel Anghel, Universitatea
Bucureşti); Stilul înalt arghezian.
Semantica sufletului (conf. univ. dr. Simona
Constantinovici, Facultatea de Litere, Istorie şi
Teologie Timişoara); Un caz particular al
limbajului religios: limbajul „numinos”
utilizat de Rudolf Otto (Silvia Irimiea, Facultatea
de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai
Cluj-Napoca); Jurnalul Fericirii de Nicolae
Steinhardt, între etică, memorie şi
literatură (Irina Ciobotaru, Universitatea
Suceava); Gândirea creştină a
cărturarului Vasile Goldiş (dr. Eugen
Gagea).

La capitalul LEXICOLOGIE, semnează:
Giancarlo Gerlini, Universitatea
„Charlés de Gaulle”- Lille 3
(Construcţia pronominală a limbii italiene
în cursul sec. al XIX-lea); Louis
Begioni, Université „Charlés de
Gaulle” Lille 3, Franţa (Analiza
câtorva procese semantice şi morfosintactice
în cadrul unei sistemici diacronice a limbilor:
exemplu din limbile franceză şi
italiană); Ingmar Söhrman,
Université de Göteborg, Suède (Ce
este genitivul român?).

Volumul se încheie cu rubricile
„Miscellanea şi Recenzii.

Revista „Studii de Ştiinţă
şi Cultură”este printre foarte
puţinele reviste de acest profil din România
şi ne propunem o acoperire europeană,
regională, pentru realizarea unor numere tematice
care să aprofundeze, prin cercetarea
ştiinţifică, importanţa
multiculturalităţii şi impactul
globalizării în cultură.

Menţionăm că în perioada
2005-2009, revista trimestrială „Studii
de Ştiinţă şi
Cultură”, în cele 19 numere
apărute, a publicat peste 500 de articole, cu o
medie de 25 articole/ lună şi 100
articole/an. Audienţa de care se bucură
revista noastră, prin calitatea articolelor
publicate, rezultă şi dintr-o scurtă
apreciere statistică. În această
perioadă, au publicat 67 de autori de la 21 de
universităţi din străinătate, din
18 ţări: Germania, Franţa, Serbia,
Republica Moldova, Suedia, Ungaria, Spania, California,
SUA, Thailanda, Belgia, Japonia, Albania, Ucraina,
Slovacia, Elveţia, Canada, Italia. De asemenea,
printre colaboratorii constanţi ai revistei se
numără cadre universitare şi
cercetători de la majoritatea
universităţilor din România
(Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova,
Timişoara, Arad,
Oradea etc., cât şi 14 autori –
academicieni şi numeroşi scriitori şi
oameni de cultură din ţară şi
străinătate.

Revista „Studii de Ştiinţă
şi Cultură” nr. 1(20) martie 2010,
are ca temă: Limba română şi
limbile romanice în contextul plurilingvismului
european, număr realizat în colaborare
cu LINCOLAR, Université de Provence, Franţa
şi Centrul Internaţional de Testare
Lingvistică, Evaluare şi Consiliere
Academică a Universităţii de
Vest „Vasile
Goldiş” din Arad,
iar tema revistei din luna iunie 2010 va fi
„Limbă şi Cultură în
civilizaţia globalizării”,
temă dezbătută şi în cadrul
unei conferinţe internaţionale, la
Zilele Academice Arădene din luna
mai 2010.

Prof. Vasile Man