Mărțișorul este o podoabă legată de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu și care se oferă simbolic de 1 martie. Mărțișoarele pot lua diferite forme și de-a lungul timpului au fost confecționate din diferite lucruri, sub o multitudine de forme, inclusiv cioplite și pictate.
Împreună cu mărțișorul, se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul, considerat și el simbol al primăverii. Cuvântul Mărțișor este diminutivul lui marț, vechiul nume popular pentru martie.
În republica Moldova și zonele Maramureș și Bistrița-Năsăud, în această zi, fetele oferă mărțișorul băieților, urmând ca ei să se revanșeze pe 8 martie. În România, în ani bisecți, cum este și acest an, fetele oferă mărțișor și băieților.
Tot în perioada aceasta, din 1 până în 9 martie, se alege „o babă”, tradiția fiind asociată cu Baba Dochia, care ar fi fost o femeie aprigă și schimbătoare. De aceea, în funcție de ziua aleasă, poate fi soare sau ploaie, și se spune că așa va fi anul din viața noastră. Zilele luminoase, însorite sunt aducătoare de fericire, noroc și belsug, în timp ce vremea rece, cu ploi și ninsori înseamna lacrimi, necazuri, sărăcie, neîmpliniri.
În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele.
Obiceiul de mărțișor a fost inclus în lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO în anul 2017, ca „evenimente culturale asociate cu sărbătorirea zilei de 1 martie”.
Originile mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic.
Sărbătoarea mărțișorului este o tradiție caracteristică Peninsulei Balcanice și se poate întâlni în zona Balcanilor la aromâni și megleno-români, precum și la bulgari care o numesc Martenița, dar și în Macedonia de Nord (numită martinka), Grecia de Nord (mart) și zonele Golo Burdo și Prespa din Albania (monyak).
Mărțișoarele păstrează tot anul pentru noroc, aruncarea lor aducând ghinion.
