Vântul a suflat în rafale cu peste 100 km/oră și a „măturat” o bună parte din județ. Furtuna de pe 17 septembrie 2017 nu va fi uitată prea curând de autoritățile arădene, cu atât mai mult cu cât sunt zone unde, încă, se văd semnele dezastrului. Vorbim de zeci de localități care au fost afectate, biserici cu acoperișuri distruse și cruci rupte, dar și de pagube deosebit de mari în domeniul forestier.

Una dintre zonele județului care a fost pur și simplu spulberată în urmă cu un an este zona Moneasa. Parcul cu arbori de peste 100 ani a fost ras de pe fața pământului și căile de acces prin pădurea din zonă au fost blocate de copacii rupți. Acum, după un an, parcul central a fost refăcut, fără a mai avea însă farmecul brazilor de altă-dată, dar traseele turistice sunt în continuare blocate, în mare parte. Astfel că, de exemplu, organizatorii competiției de ciclism montan au fost nevoiți să renunțe la concursul de la Moneasa, până când se va putea intra din nou în pădure.

Furtuna de pe 17 septembrie 2017 a făcut ravagii atât în municipiu, cât și în județ, în mod special pe culoarul pe care s-a deplasat, dintre Timișoara înspre ieșirea din Arad – zona Moneasa. Chiar și acum, după un an, se mai văd semnele a ceea ce a fost una dintre cele mai puternice furtuni din ultimii ani. În municipiu, crucea ruptă de pe una din turlele Catedralei Ortodoxe Vechi stă mărturie a furtunii.

Dezastrul de la Moneasa

Dacă e să ne referim la zonele din județ, poate una dintre cele mai afectate comune a fost Moneasa. O zonă turistică recunoscută pentru liniște, umbră și peisaje montane, care a suferit mult după 17 septembrie 2017. Parcul central din comună, cu arbori care aveau chiar și 120 de ani, după cum ne-a mărturisit primarul Ioan Nuțu Herbei, a fost pus la pământ și aproape toți arborii au fost distruși. „Cred că impactul cel mai mare asupra comunității noastre l-a avut distrugerea parcului. Am investit și în acest an am reușit să inaugurăm noul parc. E drept, lipsește umbra, lipsesc acei brazi impresionanți. Vom încerca să readucem un strop din farmecul zonei prin plantarea de noi arbori. În această toamnă vom planta arbori cu coarnă deja formată, arbori maturi care să poate oferi umbră și confort turiștilor”, a punctat primarul din Moneasa.

Trasee blocate

Mai mult, chiar și în acest moment, la un an de la furtună, o bună parte din traseele și căile de acces din pădurile din zonă sunt blocate. „Nu am reușit să redăm turiștilor traseele din zonă întrucât degajarea arborilor căzuți este anevoiasă și de lungă durată”, a mai spus Ioan Nuțu Herbei. Acesta a dat, însă, asigurări că se vor continua intervențiile pentru ca măcar o parte din trasee să poată fi eliberate.

Pădurea Ceala

Pădurea Ceala stă și ea încă mărturie dezastrului abătut asupra Aradului în urmă cu un an. Deși aici arbori căzuți au fost adunați și parte din ei luați din pădure, iar traseele eliberate, golul pe care l-a lăsat furtuna lasă încă goluri mari în suflete.

Ce am învățat la un an de la calamități? Ei bine, a fost pus în aplicare un program de alertare – Ro-alert, și se poate doar spera că astfel de fenomene meteorologice extreme nu vor mai lovi Aradul.

Bani după calamități

În urma furtunii de anul trecut, Guvernul a decis la acel moment să aloce aproximativ 5 milioane lei pentru înlăturarea calamităților naturale. Banii au fost folosiți de toți cei implicați, însă în unele cazuri s-au dovedit insuficienți – exemplul Moneasa, pagubele de după furtună fiind mult mai costisitoare.

[related-post post_id=”1899339″]

[related-post post_id=”1900980″]

[related-post post_id=”1903012″]

[related-post post_id=”1899933″]

[related-post post_id=”1901473″]

[related-post post_id=”1899867″]