Aceasta arată că menținerea unui program constant de odihnă, expunerea la lumina naturală dimineața și consumul unor mese mai ușoare în primele zile pot ajuta la acomodarea cu noul orar.

”Deși să dăm ceasul înapoi cu o oră pare o schimbare blândă (față de trecerea la ora de vară sau un decalaj mare de fus orar), mecanismele biologice de adaptare rămân aceleași. Ritmul nostru circadian este ghidat de ceasul biologic central din creier (nucleul suprachiasmatic), care se reglează în funcție de lumina solară și de rutina zilnică. Când schimbăm orarul social, semnalele de foame, somn și alertă apar la ore nealiniate”, a scris Beatrice Mahler, sâmbătă, pe Facebook.

În primele zile după schimbarea orei, perturbarea ritmului circadian poate influența somnul și starea de spirit, favorizând oboseala, creșterea nivelului de stres și dificultățile de concentrare. Medicul atrage atenția că aceste efecte pot avea consecințe inclusiv asupra activităților cotidiene, prin scăderea atenției și creșterea riscului de erori.

Schimbarea programului poate influența și digestia și metabolismul. Potrivit explicațiilor medicului, evacuarea gastrică poate fi încetinită, în special după prima masă a zilei, iar organismul poate procesa diferit alimentele în perioada de adaptare. Aceste modificări pot fi însoțite de variații ale glicemiei și trigliceridelor după mese.

”În primele zile, viteza de evacuare a stomacului scade, în special la prima masă. Micul dejun consumat la ‘noua oră’ este procesat mai lent. Capacitatea de a metaboliza alimentele este temporar afectată, rezultând valori mai mari ale glicemiei și trigliceridelor după mese. Arderea caloriilor este mai redusă, favorizându-se stocarea energiei, altfel spus creșterea țesutului adipos. Sănătate cardiovasculară: Schimbarea bruscă a ritmului poate duce la o ușoară creștere a incidenței evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare”, a arătat Mahler.

Medicul susține că în cazul persoanelor sănătoase, simptomele asociate trecerii la ora de iarnă sunt, în general, ușoare și se atenuează pe măsură ce organismul se sincronizează cu noul program. Persoanele cu afecțiuni cronice sau cu probleme de somn se pot adapta mai greu, iar perioada de acomodare poate fi mai lungă.

Pentru a limita efectele schimbării orei, Beatrice Mahler recomandă păstrarea unor ore constante de culcare și trezire, inclusiv în condițiile în care trecerea la ora de iarnă oferă aparent o oră suplimentară de somn.

Medicul Beatrice Mahler afirmă că la un decalaj de doar o oră, simptomele sunt ușoare și sunt depășite complet în 1-3 zile. Adaptarea este lentă la persoanele cu afecțiuni cronice, unde poate dura până la 2 săptămâni.

”Rutină constantă: Păstrează ore stabile de culcare și trezire, chiar dacă ai câștigat o oră în plus de somn, iar schimbarea este necesară în context social, să o realizați treptat. Expunere la lumina naturală dimineața, pentru că lumina soarelui este principalul semnal de reglare a ceasului biologic. Așa că ieși la aer sau stai lângă fereastră la prima oră a zilei. Mese mai ușoare dimineața, mai ales în primele 2-3 zile, pentru a nu suprasolicita o digestie deja încetinită”, sunt recomandările doctorului.

Sursa: AGERPRES