ARAD. La trei luni de când Laboratorul de cardiologie intervenţională a început să funcţioneze ca parte a Spitalului Judeţean, şeful acestuia, dr. Cristian Dină a făcut bilanţul. Iar cifrele nu fac altceva decât să confirme cât de necesară a fost înfiinţarea acestui laborator în cadrul spitalului public.

Nu mai puţin de 281 de pacienţi au fost trataţi aici în primul trimestru de funcţionare a Laboratorului de cardiologie intervenţională (august-noiembrie 2019). Cele mai multe cazuri (201) au fost sindroamele coronariene acute, dintre care 104 cazuri de angină instabilă şi 97 de infarct miocardic. Au fost tratate, de asemenea, 21 de cazuri de sindroame coronariene cronice, dar şi 42 de pacienţi cu boală arterială periferică.

„Deşi numărul intervenţiilor a crescut, nevoia neacoperită este mult mai mare. Nevoia reală pentru acest gen de proceduri nu este de 450 pe an – media la care suntem noi acum. În realitate, dacă suprapunem datele statistice peste volumul de populaţie al judeţului Arad, nevoia reală este undeva pe la 2.000-2.500 de proceduri. Şi aici vorbim doar de procedurile cardiace coronariene. Dacă vorbim de periferie, probabil încă atât. Dar această nevoie reală este neacoperită nu doar din cauză că nu s-a putut sau că spitalul nu a avut laborator sau nu are specialişti. În bună măsură, este neacoperită din cauza faptului că unii dintre pacienţii aceştia – mulţi – nu sunt diagnosticaţi, alţii sunt diagnosticaţi dar nu li se face de la bun început recomandarea pentru genul acesta de îngrijiri. De asemenea, un procentaj deloc neglijabil sunt pacienţi care sunt diagnosticaţi corect, li se pune indicaţia corectă, dar ei nu doresc să beneficieze de acest gen de îngrijire, spun «ok, lasă… cât mai am de trăit, e bine şi aşa»” – precizează dr. Cristian Dină.

Pacienţii trataţi în Laboratorul de cardiologie intervenţională al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad nu au nimic de plătit pentru serviciile de care beneficiază. „Activitatea noastră este complet acoperită prin efortul financiar făcut de Consiliul Judeţean care ne-a asigurat o cantitate şi o calitate a materialelor care nu se regăseşte în prea multe laboratoare de cardiologie din ţară; cred că am prea multe degete la o mână ca să număr laboratoarele care beneficiază de o asemenea dotare” – a punctat dr. Cristian Dină.

Vârsta bolnavilor, în scădere. De ce?

Cel mai tânăr pacient tratat în Laboratorul de cardiologie intervenţională de la Arad are 36 de ani. „Dar pacienţii sub 45 de ani nu mai sunt de mult o raritate. Nu cred că este săptămână fără pacienţi sub 45 de ani” – ne informează dr. Dină.

Cum se explică scăderea vârstei pacienţilor cu probleme cardiace? Răspunsurile se găsesc în statistici – spune dr. Dină. „De exemplu, britanicii au făcut nişte statistici care arată că 72% din accidentele cardiovasculare acute ar putea fi evitate, sunt prevenibile printr-un stil de viaţă sănătos. Stil de viaţă sănătos înseamnă în primul rând să nu fumezi – şi aici stăm foarte prost. Sunt pacienţii care au hipercolesterolemie – colesterol mare în sânge – şi asta este în bună măsură consecinţa unei alimentaţii complet nesănătoase. Noi nu excelăm la alimentaţie sănătoasă şi noi vedem… pentru că facem recomandări de dietă celor care deja au suferit un prim episod acut de boală: este mult mai uşor să-i convingi să renunţe la fumat decât să-i convingi să se alimenteze sănătos. Lipsa de mişcare este un alt factor de risc, obezitatea… cei care deja, din cauza lipsei de mişcare şi a alimentaţiei nesănătoase, au dat în diabet sunt puţin dispuşi să-şi îngrijească corect diabetul pentru că diabetul nu doare în primii ani – şi «dacă nu doare şi nu mă supăr nimic, atunci de ce aş trata» – iar după câţiva ani de zile se instalează complicaţiile diabetului care sunt ireversibile, ele doar progresează. În final, dacă ar fi să rezum totul la o singură frază, avem o problemă uriaşă de prevenţie primară în România. Avem o populaţie care nu este educată să înţeleagă riscurile la care o expune un stil de viaţă nesănătos şi este complet nepregătită să adopte un stil de viaţă sănătos” – conchide dr. Cristian Dină.

Să vină doctorii!

În prezent, în cadrul Laboratorului de cardiologie intervenţională, pe lângă dr. Cristian Dină (medic primar cardiolog), activează un singur medic (proaspăt specialist). Potrivit şefului Laboratorului, ar fi nevoie de cel puţin patru cardiologi intervenţionişti pentru a satisface nevoia existentă la nivelul judeţului Arad. A atrage astfel de medici din alte părţi este o misiune imposibilă. Singura şansă este aceea de a-i forma chiar în cadrul Laboratorului de la Arad. Dr. Dină este dispus să-i înveţe tot ce ştie. Dar acesta este un proces de durată: pregătirea unui cardiolog intervenţionist durează între 5 şi 10 ani.

Şansă pentru accesarea programelor naţionale

Cu ocazia prezentării bilanţului pe primele trei luni de activitate a Laboratorului de cardiologie intervenţională, dr. Cristian Dină s-a referit şi la necesitatea găsirii unei soluții pentru a accesa programele naționale de sănătate, finanțate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. „Este un obiectiv important care poate fi atins, deoarece în acest moment avem deja un istoric al intervențiilor – una dintre etapele necesare acestui proces. În mod normal, ar trebui să meargă destul de repede” – opinează dr. Dină.

Ne oferă mai multe detalii dr. Gheorghe Domşa, preşedinte-director general al Casei de Asigurări de Sănătate Arad: „Spitalul Judeţean trebuie să solicite includerea lui ca furnizor de servicii medicale pentru intervenţiile de cardiologie intervenţională. Acest lucru este destul de simplu, dânşii având dezvoltată şi utilată Secţia de Cardiologie. Cererea se adresează Casei Naţionale care, după o analiză a documentaţiei, include în Programul Naţional şi, cu certitudine de anul viitor, se poate finanţa ce se întâmplă la Laboratorul de cardiologie intervenţională. Din punctul meu de vedere, este doar o simplă formalitate care urmează să se îndeplinească.”

„Conducerea spitalului va face, împreună cu dr. Dină, o fundamentare către Casa de Asigurări de Sănătate, prin care argumentăm necesitatea intrării în Programul Naţional. În momentul de faţă, îndeplinim toate condiţiile pentru a accesa acest program” – spune dr. Mircea Onel, director medical al Spitalului Judeţean Arad.

Cardiologia, parte a strategiei CJ

Aflat printre cei care au asistat la prezentarea bilanţului, preşedintele CJ Arad a ţinut să sublinieze următoarele: „Consiliul Judeţean Arad are o strategie şi iată că, încet-încet, se văd roadele acestei strategii. Încă de acum trei ani şi jumătate am început să finanţăm câteva domenii prioritare, cum este cazul Cardiologiei intervenţionale. Pentru mine normalitate înseamnă ca în Spitalul Clinic Judeţean de Urgneţă Arad să poată să beneficieze de aceste servicii toată lumea. Dacă până acum puteau fi operaţi doar cei care aveau fonduri la dispoziţie, de acum toată lumea poate fi operată în spitalul nostru şi sperăm ca în viitorul apropiat, Statul Român să facă ceea ce este normal şi să ia de pe umerii Consiliului Judeţean această povară financiară, să procedeze la fel ca şi în cazul celorlalte spitale din ţară.”