‘Împărtășim același sentiment de urgență. Trebuie să acționăm imediat și să accelerăm, pentru că suntem împinși de concurența internațională’, a declarat președintele francez Emmanuel Macron după discuțiile cu omologii săi europeni.

Totuși, într-un semn că dezacordurile persistă, cancelarul german Friedrich Merz a exclus împrumuturile comune (eurobonduri) propuse de Macron, subliniind că această soluție ar trebui rezervată strict ‘situațiilor excepționale’.

‘O Europă, o piață!’, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, promițând să îmbunătățească integrarea pieței unice, această vastă zonă economică de 450 de milioane de consumatori, încă marcată de bariere interne semnificative.

Președintele Consiliului UE, António Costa, a promis ‘măsuri concrete’ în martie, la următorul summit european.

Liderii UE s-au întâlnit la castelul Alden Biesen din nord-estul Belgiei pentru a discuta despre cum să accelereze o serie de reforme favorabile economiei: eliminarea reglementărilor considerate inutile, finalizarea pieței unice și măsuri de protecție pentru sectoarele strategice.

‘Vrem o Europă mai rapidă și vrem să o îmbunătățim’, a spus cancelarul german.

Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a discutat joi cu liderii europeni la Alden Biesen, a inspirat un set ambițios de reforme în UE în 2024.

Planul își propune să consolideze piața unică, să pună economiile cetățenilor în serviciul companiilor și să reducă acumularea de reglementări europene și naționale.

Dar acest tratament de șoc, lansat acum 18 luni de Comisia Europeană, s-a împotmolit parțial în procedurile legislative ale UE.

Summitul de joi a fost marcat și de ‘discuții intense’ privind prețurile la energie, a recunoscut Ursula von der Leyen.

Mai multe state, printre care Italia, cer o revizuire a pieței europene a carbonului, acuzată că penalizează companiile industriale, și solicită încetarea eliminării treptate a cotelor de emisie de CO2 gratuite.

Însă ‘ar fi o eroare strategică să spunem că competitivitatea înseamnă abandonarea acțiunilor climatice’, a avertizat Macron.

Referitor la ‘preferința europeană’, un alt punct de dispută, Macron a spus că lista sectoarelor vizate va fi definitivată în martie, în timp ce Bruxellesul urmează să prezinte un proiect de directivă pe aceasta temă la sfârșitul lunii.

Scopul este de a stabili obligații pentru anumite companii care beneficiază de subvenții publice, cum ar fi industria auto, de a produce în UE.

Însă, într-o aparentă concesie făcută Germaniei, care a dorit să păstreze partenerii Uniunii, Bruxellesul propune acum ca produsele din țări cu reglementări similare celor ale UE să asimilate cu cele ‘fabricate în UE’, conform unei versiuni preliminare consultate de AFP.

Ideea unui nou regim juridic pentru companii, numit EU Inc., care ar reduce sarcinile administrative ale acestora, s-a bucurat de un sprijin destul de larg, la fel ca și o relaxare a regulilor privind fuziunile pentru a permite apariția unor campioni europeni în sectoare precum telecomunicațiile.

În fine, mai mulți lideri au deschis posibilitatea către ‘cooperări consolidate’ pentru aplicarea anumitor măsuri, ceea ce ar însemna doar în țările care se oferă voluntar, dacă ajungerea la un acord între toate cele 27 s-ar dovedi prea complicată.

Sursa: AGERPRES